==Istoric==
The Serbian Orthodox Church is an autocephalousBiserica Ortodoxă a Serbiei este o Biserică autocefală (independentă față de orice altă jurisdicție ecleziastică), or ecclesiastically independent, member of the Orthodox communion, located primarily in Serbia, Montenegro, Bosnia and Herzegovinaîn comuniune cu celelalte Biserici ortodoxe. Jurisdicția acesteia se întinde asupra Serbiei, CroatiaMuntenegrului, and Bosniei și Herțegovinei și Croației; jurisdicția sa asupra Bisericii din Fosta Republică Iugoslavă a disputed presence in the Republic of MacedoniaMacedoniei face obiectul unei dispute. Since many Serbs have emigrated to foreign countriesAvând în vedere faptul că mulți sârbi au emigrat în țări străine, there are many Serbian Orthodox communities on all continentsexistă numeroase comunități ortodoxe sârbe pe toate continentele.
Soon after their arrrival to the BalkansLa scurt timp după ce ajung în Balcani, the Serbian tribes were successively triburile sârbe au fost [[baptismBotez|baptisedbotezate]] by Christian de [[missionary|missionariesmisionar]] and became Orthodox Christiansii creștini și astfel sârbii au devenit creștini ortodocși. The [[consecrationÎnscăunare]] of St. a Sfântului [[Sava of Serbiaal Serbiei|Sava]] as autocephalous archbishop of Serbia in ca arhiepiscop întâistătător al unei Biserici sârbe autocefale în 1219 strengthened various Serbian principalities even more in their ecclesiastical allegiance to a consolidat și mai mult loialitatea diferitelor cnezate/principate sârbești față de [[Church of ConstantinopleBiserica de Constantinopol|ConstantinopleConstantinopol]] and the Christian Eastși solidaritatea acestora cu Răsăritul creștin. LaterUlterior, as the pe măsură ce regatul sârbesc medieval kingdom of Serbia grew in size and prestige and as Stefan creștea ca dimensiuni și prestigiu și după ce Ștefan Dusan, king of Serbia from (rege al Serbiei din 1331, assumed the ) își arogă titlul imperial title of tsar de țar (1346 to -1355), the archbishopric of arhiepiscopia de Pec was correspondingly raised to the rank of a fost și ea înălțată la rangul de [[patriarchatepatriarhie]]. The period before the arrival of the Turks was the time of the greatest flourishing of the Serbian churchRăgazul dinaintea cuceririi otomane a constituit perioada de glorie a Bisericii Serbiei. After the final Turkish conquest of the most influental Serbian principality in După cucerirea de către turci a celui mai puternic principat sârbesc în 1459, the greater portion of Serbian lands became cea mai mare parte a teritoriului Serbiei a Turkish pasalik devenit pașalîc turcesc (provinceprovincie). After the death of Patriarch După moartea patriarhului Arsenije al II in -lea în 1463, nu a successor was not electedfost ales nici un succesor al acestuia. The patriarchate was thus Astfel, patriarhatul a fost abolit ''de facto abolished'', and the Serbian church passed under the jurisdiction of the iar Biserica Serbiei a trecut sub jurisdicția [[Ecumenical PatriarchateBiserica de Constantinopol|Patriarhiei Ecumenice]]. The Serbian patriarchate was restored in Patriarhia Serbiei a fost reinstituită în 1557 by the Turkish sultan Suleiman the Magnificent. de către sultanul otoman Soliman Magnificul când [[Makarije (Sokolovic) of de Pec|Makarije]], brother of the famous fratele celebrului Mehmed Pasha Pașa Sokolovic, was elected patriarch in a fost ales patriarh în orașul Pec.
Emigrarea sârbilor sub conducerea patriarhului Arsenie al III-lea, în 1690, pe teritoriul Imperiului habsburgic a făcut posibilă înfiinţarea unei noi structuri eclesiastice, cu un rol esenţial în emanciparea poporului sîrb.