Modificări

Salt la: navigare, căutare

Praznic

231 de octeți șterși, 15 august 2017 07:34
m
Corectare diacritice. Actualizare legături.
'''Praznicul''' (sau "''prăznuirea"'') este ziua la care [[Biserică|Biserica]] sărbătoreşte sărbătorește un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaştemoaște]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi și spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii vieții sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne și imnuri care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii credincioșii sunt invitaţi invitați să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit însoțit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfânt|sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[DumnezeuSfânta Treime|Domnul]].
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste faţă față de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imne imnuri corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice ÎmpărăteştiÎmpărătești|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual. Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
Toţi Toți ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi și Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor SfinţilorSfinților]] în prima Duminica după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecime]].
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostoliapostol]]i, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se afla află și:*[[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]], [[6 decembrie]]*[[Gheorghe purtătorul de biruinţăbiruință|Sfântul Gheorghe purtătorul de biruința]], [[23 aprilie]]
*[[Ilie Tesviteanul|Sf. Prooroc Ilie]], [[20 iulie]]
*[[Mihail (Arhanghelul)|Sf. Arhanghel Mihail]], [[8 noiembrie]]
*[[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], [[1 ianuarie]]
*[[Ioan Gura Gură de Aur|Sf. Ioan Gura Gură de Aur]], [[13 noiembrie]]*[[Grigorie Teologul|Sf. Grigorie de Nazians--Teologul]], [[25 ianuarie]]
==Bisericile Ortodoxe==
Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:
*De către [[:Categorie:Sfinţi Sfinți greci|Biserica Greacă]]:** [[Sfântul Spiridonal Trimitundei|Sf. Spiridon]], [[12 decembrie]] ** [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[26 octombrie]] (şi și în [[Biserica Ortodoxă Română]])
** [[Nectarie din Eghina|Sf. Nectarie din Eghina]], [[9 noiembrie]]
*De către [[:Categorie:Sfinţi ruşiSfinți ruși|Biserica rusă]]:
** [[Serghie de Radonej|Sf. Serghie de Radonej]], [[25 septembrie]]
** [[Serafim de din Sarov|Sf. Serafim de din Sarov]], [[2 ianuarie]]
** [[Tihon din Zadonsk|Sf. Tihon din Zadonsk]], [[13 august ]]
** [[Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]]
*De către [[:Categorie:Sfinţi Sfinți americani|Biserica americană]]:
** [[Gherman din Alaska|Sf. Gherman din Alaska]], [[13 decembrie]]
==Praznicele locale==
Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
==Împărțirea sărbătorilor==
===După data la care se ţințin===Astfel, după data la care se ţințin, sărbătorile se împart în douăgrupe :
— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeaşi aceeași dată a lunii (dar nu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu : Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fie¬care fiecare an la [[23 aprilie]]), Naşterea Nașterea Domnului (totdeauna la [[25 decembrie]]), Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) ş.a.m.detc. ;
— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor[[Sfintele Paști|Paștilor]]. Acestea nu cad la aceeaşi aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii. în În această categorie intră nu numai sărbătorile împărăteşti împărătești dependente de data PaştilorPaștilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea PaştilorPaștilor), Înălţarea Înălțarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după PaştiPaști), Sfânta Treime (Luni după Rusalii), ci şi și unele dintre sărbătorile sfinţilor sfinților din ciclul Triodului şi [[Triod]]ului și al Penticostarului[[Penticostar]]ului, care şi și ele sunt dependente de data PaştilorPaștilor.
===După obiectul şi importanţa și importanța lor===După obiectul şi importanţa și importanța lor, sărbătorile bisericeşti bisericești sunt de două feluri :
'''Sărbătorile domneşti domnești''' (praznicele împărăteşti[[Praznice Împărătești|Praznicele Împărătești]]), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi și mai ales principalelor evenimente din viaţa viața pământească şi și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Nașterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh şș.a.) ;
'''Sărbătorile SfinţilorSfinților''', care se pot subdiviza şi și ele în mai multe categorii, după gradul de importanţă importanță a Sfinţilor sărbătoriţiSfinților sărbătoriți. între Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domneştidomnești.
===Din punct de vedere liturgic sau tipiconal===
Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăţia şi bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi și mici.
— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteştiîmpărătești, adică sărbătorile Mântuitorului şi și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Naşterea şi Nașterea și Tăierea capului), precum şi și sărbătoarea comună a Sfinţilor Sfinților Apostoli Petru şi și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică şi și Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). în În calendarele bisericeşti bisericești de perete şi și în Sinaxarele din cărţile cărțile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roşie roșie încadrată în cerc : (†) (în cărţile cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze : (†) (în cărţile româneşticărțile românești).
— '''Sărbătorile mijlocii''' sunt ale Sfinţilor Sfinților mai însemnaţi şi însemnați și se împart şi și ele în două categorii :
**Sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu priveghere şi și polieleu, notate cu o cruce cu semicerc : †) (în cărţile cărțile slavo-ruse), sau cruce roşie roșie cu paranteză : †) (în cărţile româneşticărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi și după-serbare ; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa așa sunt, de exemplu : Sf. Nicolae ([[6 decembrie]]), Sf. Trei Ierarhi ([[30 ianuarie]]), Sf. Gheorghe ([[23 aprilie]]) şș.a.**Sărbătorile Sfinţilor Sfinților fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă neagră: † (în cărţile cărțile slavo-ruse neagră), sau cruce simplă roșie † (în cele cărțile româneşti roşie), ca de exemplu : Acoperământul Maicii Domnului ([[1 octombrie]]), Sf. Paraschiva ([[14 octombrie]]), Sf. Dimitrie ([[26 octombrie]]), Sfinţii Sfinții Arhangheli ([[8 noiem¬brienoiembrie]]), Sf. Spiridon ([[12 decembrie]]), Sf. Ştefan Ștefan ([[27 decembrie]]) şș.a.
— '''Sărbătorile mici''' (ale Sfinţilor Sfinților mai puţin însemnaţipuțin însemnați) sunt şi și ele de două feluri :
**sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu stihirile pe şase șase (la «Doamne„Doamne, strigat-am...» de la Vecernie) şi și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărţile cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roşii roșii la mijloc.**sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu stihirile pe şaseșase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărţile cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărţile româneşticărțile românești).
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu : stihirile Vecerniei pe şaseșase, adică trei din Minei şi și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).
Pentru a simplifica, în expunerea care urmează vom împărţi se vor împărți sărbătorile, după obiectul şi importanţa și importanța lor, în patru categorii :
a) I. Sărbătorile dumnezeieşti dumnezeiești sau praznicele împărăteşti împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;<br>b) II. Sărbătorile Maicii Domnului ;<br>c) III. Sărbătorile Sfinţilor Sfinților îngeri şi și ale Sfintei Cruci ;<br>d) IV. Sărbătorile Sfinţilor Sfinților mai de seamă (cu ţinereținere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinţii naţionali Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinţii sfinții români).
== A se vedea și ==
*[[Praznice ÎmpărăteştiÎmpărătești]]*[[Împărţirea Împărțirea sărbătorilor]]
*[[Calendar|Calendarul Bisericii]]
*[[Ziua numelui]]
== Legături Externe ==
*en: [http://www.oca.org/FSlives.asp The Lives of the Saints] ([[OCABiserica Ortodoxă din America]])*en: [http://goarch.org/en/chapel/calendar.asp Orthodox Calendar] and [http://goarch.org/en/chapel/search.asp Search for Saints and Feasts] ([[GOARCHArhiepiscopia Ortodoxă Greacă din America]])*[http://pomog.org/index.html?saintlist.shtml Complete List of Saints] ([[ROCOR]] - Protection of the Mother of God Church, Rochester, New York)*[httpen://www.westsrbdio.org/prolog/my.html The Prologue from Ochrid] (Serbian Orthodox Church - Diocese of Western America)*[http://home.it.net.au/~jgrapsas/pages/lives.htm Lives of the Saints] (Greek Orthodox Archdiocese of Australia)*[http://www.abbamoses.com/ God is Wonderful in His Saints] - John Brady*en: [http://www.saintpatrickdc.org/today/saint.php Saint of the Day] ([[Roman Catholic Church|Roman CatholicBiserica Romano-Catolică]] - Church of Saint Patrick, Washington, DC)<!-- in process of reformatting their site, October 22, 2007 --->
[[Category:Sărbători]]
1.062 de modificări

Meniu de navigare