Modificări

'''Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon)''' reprezintă una din cele trei cărţi cărți de înţelepciuneînțelepciune, didactice ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], alături de [[Cartea lui Iov]] şi și [[Ecclesiastul]] şi și una din cele şase cărţi șase cărți poetice ale Vechiului Testament.

Autorul principal al cărţii cărții este Solomon. Titlul cărţii cărții sta mărturie pentru acest lucru: ,,Pildele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel”.(1.1, 10.1,25.1). Solomon a rostit trei mii de pilde şi și 1005 cântări(3Regi4.32), el fiind cel mai înţelept înțelept dintre toţi toți oamenii(3Regi 3.12, 4.31). Ceilalţi Ceilalți doi autori sunt Agur, fiul lui Iache, care spune câteva proverbe pentru Itiel şi și Ucal(cap30) şi și mama împăratului Lemuel care lasă unele proverbe fiului său(cap31).

Solomon a fost fiu al lui [[David]] şi și al BatşebeiBatșebei, rege al [[Israel]]ului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi și tihnită; constructorul [[Templul din Ierusalim|Templului din Ierusalim]]; a atins cea mai mare înţelepciune înțelepciune omenească posibilă.<ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred"> Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi și a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1</ref>

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune înțelepciune pentru a-şi și conduce poporul, primeşte primește o „o minte înţeleaptă şi înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi și cum nu va avea nimeni după el <ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred">, pag 103</ref><ref name="Studiul"> Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref>, cunoştinţe cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi și botanicii<ref>1Împ4.29</ref><ref name="Ciudin"> Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, BucureştiBucurești, 2002, ISBN 973-9332-59-5,</ref> şi și care, pe deasupra, mai primeşte primește [[bogăţiibogății]] şi și [[slavă]], aşa așa încât în timpul vieţii vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el.<ref>1Împ3.13</ref>. [[Iisus]] face referire la [[înţelepciuneaînțelepciunea]]<ref>Mt12.42, Lc11.31</ref>şi și [[slava]]<ref>Mt6.29, Lc12.27</ref> lui Solomon. El a scris trei mii de [[pilde]] din care o parte (cca 800 <ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi [[psalmi]] care-i poartă numele, psalmul 72 şi și 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ alipește’’ de unele din cele şapte șapte neamuri mai mari la număr şi și mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor împăraților Israelului (hitiţihitiți, ghirgasiţighirgasiți, amoriţiamoriți, canaaniţicanaaniți, fereviţifereviți, heviţiheviți, iebusiţiiebusiți-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi și hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte românește de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, BucureştiBucurești, 1972</ref>). El are ca neveste şapte șapte sute de crăiese împărăteşti şi împărătești și 300 ţiitoarețiitoare. La bătrâneţebătrânețe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi alți dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şiși-l pedepseşte pedepsește cu ruperea împărăţiei împărăției de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi și oferirea a 10 seminţii seminții slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii seminții fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Spre sfârşitul sfârșitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşivrăjmași: Hadad, împăratul Edomului şi și Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>

Un portret amănunţit amănunțit al lui Solomon putem găsi în principal în [[Cartea III a Regilor]] (Cartea I a ÎmpăraţilorÎmpăraților), cap.1-11 şi și [[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Însuşi Însuși Mântuitorul aminteşte înţelepciunea amintește înțelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţiijudecății, şi și -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea înțelepciunea lui Solomon; şi și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31)Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaşte înţelepciunearecunoaște înțelepciunea(1Regi 2:6-9 )Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har şi și mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţismeriți. (Prov3.34) ``(Iac4.6) Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei:5Şi aţi 5Și ați uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui disprețui pedeapsa Domnului, şi și nu-ţi ți pierde inima când eşti ești mustrat de El. 6Căci Domnul pedepseşte pedepsește pe cine -l iubeşteiubește, şi și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşteprimește. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveţi aveți o dragoste fierbinte unii pentru alţiialții, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)

După cum ni se spune în cap25.1, lucrarea datează din vremea domniei lui Ezechia(721-687), aşadar așadar din sec 8-7 î.Hr, când oamenii lui Ezechia au adunat aceste proverbe şi și au adăugat şi și suplimentul(cap30,31).Unele părţi părți pot fi mai vechi, ajungând chiar până în sec10-9. Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale lui Solomon sunt incluse în Cartea Pildelor.<ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>

==Mândrie, laudă şi și smerenie==

Mândria nu este decât păcat:,, Privirile trufaşe şi trufașe și inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat”(Prov 21.4). Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşitrufași, şi și cari îşi ţin își țin pleoapele sus. (30.13) Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. (18.12)- Domnul se opune celor mândri:,,Domnul surpă casa celor mândri dar întăreşte întărește hotarele văduvei”(Prov 15.25). Iată care este atitudinea lui Dumnezeu faţă față de cei mândri care sunt batjocoritori: 34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har. (Prov3.34)Mândria îl acoperă pe pe om de ruşinerușine, duce la certuri iar uneori la atitudine batjocoritoare:2Cînd vine mândria, vine şi ruşineași rușinea; dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cei smeriţismeriți. (11.2)Prin mândrie se aţâţă ațâță numai certuri, dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.(13.10),,Cel mândru şi trufaş și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării”(Prov 21.24).Înţelepciunea Înțelepciunea adevărată este incompatibilă cu mândria:Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi și mândria, purtarea rea şi și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu (vorbeşte înţelepciuneavorbește înțelepciunea-n.r)(8.13) Sfaturi pentru cel mândru cu gânduri rele,, Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi și dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură: căci baterea laptelui dă smântână, scărpinatul nasului dă sânge, şi și stoarcerea mâniei dă certuri”(30.32,33).Cel ce se crede înţeleptînțelept:12Dacă vezi un om care se crede înţeleptînțelept, poţi poți să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.(26.12)

Lauda trebuie să se refere la fapte:28Fiii ei se scoală, şi și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi și -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.28-29)femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.(Prov31.30)31Răsplătiţi 31Răsplătiți -o cu rodul muncii ei, şi și faptele ei s'o laude la porţile cetăţiiporțile cetății(Prov31.31)Lauda nedreaptă:Ca norii şi și vîntul fără ploaie, aşa așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. (Prov25.14) Iată cine laudă pe cel rău:Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mînie pe el.(Prov28.4)

Cei smeriţi smeriți primesc har de la Dumnezeu:34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har. (Prov3.34)Smerenia merge mână-n mână cu înţelepciuneaînțelepciunea:2Cînd vine mândria, vine şi ruşineași rușinea; dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cei smeriţismeriți. (11.2)Cel smerit are şanse șanse mari să dobândească slavă:33Frica de Domnul este şcoala înţelepciuniișcoala înțelepciunii, şi și smerenia merge înaintea slavei. (15.33)-

==ÎnţelepciuneaÎnțelepciunea==

===ÎnţelepciuneaÎnțelepciunea, dar de la Dumnezeu care trebuie căutat, cerut===

Înţelepciunea Înțelepciunea este un dar al lui DumnezeuProv2.6 care este la îndemână, chiar în faţa fața omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiţinesăbuiți.Prov17.24 Ea este un şivoi șivoi care curge întruna.Prov18.4 Înţelepciunea Înțelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminteProv2.2, care trebuie cerutProv2.3 , pentru care trebuie să ne [[rugăciune|rugăm]]Prov2.3, care trebuie căutat Prov2.4,18.15, după care trebuie să umblăm ca după o comoară Prov2.4 Ea nu trebuie părăsită şi și atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită şi și atunci ne va ocroti, ea trebuie înălţată şi înălțată și atunci ea ne va înălţaînălța, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.Prov4.5-9 Înţelepciunea iubeşte Înțelepciunea iubește pe cine o iubeşte şi iubește și cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.Prov8.17

===Frica de Domnul reprezintă începutul şi şcoala înţelepciuniiși școala înțelepciunii=== Înţeleptul Înțeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul ştiinţeiștiinței; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura”Prov1înțelepciunea și învățătura”Prov1.7 iar în altă parte spune că ,,Începutul înţelepciunii înțelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor și știința sfinților este priceperea”Prov9.10 Psalmistul spune şi și el: Frica Domnului este începutul înţelepciuniiînțelepciunii/ toţi toți cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.Ps111.10Iov arată şi și el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înţelepciuneaînțelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.Iov28.28 Solomon arată că frica de Domnul este în acelaşi același timp şi şcoala înţelepciuniiși școala înțelepciunii.Prov15.33

===Înţelepciunea şi Înțelepciunea și sfaturile părinţilorpărinților===Înţeleptul Înțeleptul ascultă de mustrări Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5, sfaturi Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20 şi și capătă pricepere Prov15.31-32 , ştiinţă știință Prov19.25, 21.11, înţelepciune înțelepciune pentru viitor Prov19.20, un plus de înţelepciuneînțelepciune. Prov9.9 Cel înţelept înțelept chiar îl va [[iubirea|iubi]] pe cel ce-l mustră.Prov9.8Învăţăturile părinţilor 8Învățăturile părinților reprezintă viaţaviața, cuvintele părinţilor părinților reprezintă viaţă viață pentru cei ce le găsesc, şi și sănătate pentru tot trupul lor.Prov4.22 Astfel omul înţelept înțelept îi bucură pe părinţii părinții săi Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3 dacă aceştia aceștia au folosit corect varga şi și certarea căci ,,Nuiaua şi și certarea dau înţelepciuneaînțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine rușine mamei sale.Prov29.15

===Înţelepciune şi Înțelepciune și smerenie===Solomon spune:,,Nu te socoti singur înţeleptînțelept; teme-te de Domnul, şi și abate-te de la rău!Prov3.7 [[Lenea|LeneşiiLeneșii]] şi și [[iubirea de arginţiarginți|oamenii bogaţibogați]] sunt inclinaţi inclinați să se creadă înţelepţiînțelepți. Leneşul Leneșul se crede mai înţelept înțelept decît şapte șapte oameni cari răspund cu judecată.Prov26.16 şi și ,,Omul bogat se crede înţeleptînțelept, dar [[sărăcia|săracul]] care este priceput îl cercetează.” Prov28.11Solomon avertizează: ,,Dacă vezi un om care se crede înţeleptînțelept, poţi poți să ai mai multă nădejde pentru un nesăbuit decât pentru el.Prov 26.12 În general multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.Prov16.25, Prov14.12 Solomon arată în Proverbele sale:,,Cînd vine mîndria, vine şi ruşineași rușinea; dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cei smeriţismeriți.Prov11.2 Înţeleptul Înțeleptul este modest, discret: ,,Omul înţelept îţi înțelept îți ascunde ştiinţaștiința, dar inima nebunilor vesteşte vestește nebunia.Prov12.23 Solomon îndeamnă:Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi și nu te bizui pe înţelepciunea înțelepciunea ta!Prov3.5

===Înţeleptul şi Înțeleptul și cuvintele sale===

Înţeleptul Înțeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbeşte vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine și ține buzele, este un om chibzuit.”Prov10.19 şi și faptul că ,,pe înţelepţi înțelepți îi păzesc buzele lor”.Prov14.3 Vorba puţină şi puțină și cumpănită este într-atât de caracteristică înţeleptului înțeleptului încât ,,chiar şi și un prost ar trece de înţelept înțelept dacă ar tăcea, şi și de priceput dacă şiși-ar ţinea ținea gura.Prov17.28 El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi primește și tace".Prov11.12Înţeleptul 12Înțeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înţeleptînțelept, dar nu după [[nesăbuinţanesăbuința]] sa.Prov26.4-5 chiar dacă pace între ei nu poate fi.Prov29.9 Înţelepciunea Înțelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]], şi și este o cinste pentru el să uite greşelilegreșelile.Prov19.11 Nebunul îşi își arată toată patima, dar înţeleptul înțeleptul o stăpîneştestăpînește.Prov29.11Cine este încet la [[mânia|mânie]] are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.Prov14.29 În plus, înţeleptul înțeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude.Prov12.16 Cei uşuratici ușuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii înțelepții potolesc mânia.Prov29.8Mânia împăratului este un vestitor al morţiimorții, dar un om înţelept înțelept trebuie s-o potolească.Prov16.14 Buzele înţelepte înțelepte sunt un lucru scump.Prov20.15 Cine are o inimă înţeleaptăînțeleaptă, îşi își arată înţelepciunea înțelepciunea cînd vorbeştevorbește, şi și mereu se văd învăţături învățături noi pe buzele lui.Prov16.23 Buzele înţelepţilor înțelepților seamănă ştiinţaștiința, dar inima celor nesocotiţi nesocotiți este stricată.Prov15.7 Limba înţelepţilor înțelepților dă ştiinţă știință plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nesocotiților împroașcă nebunie.Prov15.2 Cine vorbeşte vorbește în chip uşuratic răneşte ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor înțelepților aduce vindecare.Prov12.18Cuvintele unui înţelept înțelept sunt plăcute Prov16.23căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui şarpe muşcă șarpe mușcă pentru că nu a fost vrăjit.Ecl10.11-12

===ÎnţelepciuneaÎnțelepciunea, meşterul meșterul lui Dumnezeu la crearea lumii===Înţelepciunea Înțelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui [[Dumnezeu]], fiind aşezată așezată din veşnicieveșnicie, înainte de orice început, ea fiind meşterul meșterul lui Dumnezeu în crearea lumii.Prov3.19, Prov8.22-31Ea a fost folosită la începutul creaţiei creației când Dumnezeu a dat legi creaţiei creației sale; atunci a fost pusă la încercare.Iov28.12-27Cu ajutorul înţelepciunii înțelepciunii cârmuiesc împăraţiiîmpărații, dregătorii şi și voievozii înţelepţi şi drepţiînțelepți și drepți. Niciun lucru de preţ preț nu se poate asemui cu înţelepciuneaînțelepciunea.Prov8.11, 16.16, 25.12, 8.14-21 Înţelepciunea Înțelepciunea are un sălaş sălaș necunoscut, preţuieşte prețuiește mai mult decât mărgăritarele.(Prov3.15)

===Înţeleptul Înțeleptul se fereşte şi ferește și se abate de la rău===

Solomon arată că înţelepciunea înțelepciunea e molipsitoare:,,Cine umblă cu înţelepţii înțelepții se face înţeleptînțelept, dar cui îi place să se însoţească însoțească cu nebunii o duce rău. Prov13.20Ca urmare, înţeleptul înțeleptul se fereşte ferește de rău Prov14.16, 4.27, 14.27, de cei care ţin țin cuvântări stricate sau apucă pe căi întunecoase şi și sucite Prov2.12-15 dar şi și de nevasta altuia Prov2.16-19, Prov5.7, se abate de la rău Prov3.7, 4.5, 4.26-27, 7.25,13.14, 14.16, 15.24, 16.6, 21.16, 22.6, inclusiv de la calea [[iubirea de arginţiarginți|lacomilor]] [[furt|hoţihoți]] şi și [[uciderea|criminali]].Prov1.15Înţelepciunea 15Înțelepciunea veghează şi păzeşte și păzește pe om. Prov2.11,Prov14.3

===Înţelepciune şi chibzuinţă Înțelepciune și chibzuință financiară===

Solomon ne sfătuieşte sfătuiește să nu ne chinuim să ne îmbogăţimîmbogățim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţiți-ai aruncat ochii spre ea şi și nu mai este; căci bogăţia îşi bogăția își face aripi, şiși, ca vulturul, îşi își ia zborul spre ceruri.Prov23.4 Cel chibzuit strânge vara Prov10.5 asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi înțelepciune și prevedere pentru că îşi își strânge mâncarea de vara.Prov6.6 Ridicarea şi și întărirea casei se fac prin înţelepciune şi înțelepciune și prin ştiinţă știință se umplu cămările de toate bunătăţile bunătățile de preţ şi preț și plăcute.Prov24.3-4 Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi preț și untdelemn sunt în locuinţa locuința celui înţeleptînțelept, dar omul fără minte le risipeşterisipește.”Prov21.20 Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei bogăției ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creştinul Creștinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi și de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiţilipsiți.

===Beneficiile lumeşti lumești ale înţelepciuniiînțelepciunii===

Înţelepciunea Înțelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă eşti înţeleptești înțelept, pentru tine eşti înţeleptești înțelept; dacă eşti ești batjocoritor, tu singur vei suferi.Prov 9.12 şi și ,,Cine capătă înţelepciuneînțelepciune, îşi iubeşte își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte găsește fericirea.Prov19.8 În unele cazuri face foarte bine şi celorlalţiși celorlalți, căci uneori înţeleptul câştigă şi înțeleptul câștigă și suflete.Prov11.30 Înţelepciunea Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar [[nesăbuinţanesăbuința|nebunia]] celor nesocotiţi nesocotiți îi înşală înșală pe ei înşişiînșiși.Prov14.8 Înţelepciunea Înțelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]].Prov19.11 Respectarea şi și păstrarea învăţăturilor şi învățăturilor și sfaturile părinţilor părinților lungesc zilele vieţii vieții Prov3.2, 4.12 şi și aduc multă [[pacea|pace]].Prov3.2 Frica de Domnul, caracteristică şi înţeleptuluiși înțeleptului, lungeşte lungește zilele.Prov10.27 Înţelepciunea şi chibzuinţa Înțelepciunea și chibzuința oferă încredere şi și scutesc omul de stânjeneli şi și poticneli Prov4.12,Prov3.23 Prov3.23, 4.12. Cine găseşte înţelepciunea găsește înțelepciunea are un viitor şi și nu i se va tăia [[nădejdea]]. Prov24.14 Ea este un pom de viaţă viață pentru cei ce o apucă, şi și cei ce o au sunt binecuvântaţibinecuvântați. Prov3.13,18. Înţelepciunea Înțelepciunea îndepărtează [[griji|grijile]] Prov1.33 , temerile de vreun rău Prov1.33 conferă linişte liniște Prov1.33 , încredere Prov3.23, somn dulce Prov3.24 Cuvintele de învăţătură învățătură aduc sănătate trupului.Prov4.22 Un om înţelept înțelept este plin de putere. Prov24.5, 8.14 şi și cel priceput îşi oţeleşte își oțelește vlaga.Prov24.5

===Beneficiile veşnice veșnice ale înţelepciuniiînțelepciunii- mântuirea (viaţă veşnicăviață veșnică) şi moştenirea și moștenirea slavei===

Înţelepciunea Înțelepciunea aduce [[viaţa veşnicăviața veșnică|viaţă veşnicăviață veșnică]] şi și ne scapă de moarte (Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22) Cine umblă în înţelepciune înțelepciune va fi [[mântuirea|mântuit]] Prov28.26 şi și va moşteni moșteni slava.Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18

==NesăbuinţaNesăbuința==

===Nesăbuinţă şi Nesăbuință și nelegiuire===Nesăbuitul este prin excelenţă excelență iute la [[mânia|mânie]] Prov12.16,14.17,14.29, 20.3 şi îşi și își dă pe faţă față toată nesăbuinţa nesăbuința sa Prov12.23,13.6,18.2 , indiferent dacă săvârşeşte înşelăciunisăvârșește înșelăciuni, nelegiuiri şi și fapte ruşinoase rușinoase Prov14.8, 10.23, 24.9, Is 32.6, Ecl7.25, Oricum nesăbuinţa nesăbuința e incompatibilă cu ştiinţaștiința, cinstea, [[înţelepciuneaînțelepciunea]] şi și cu orice [[virtuţivirtuți|virtute]] Prov1.22, 13.19,14.33, 26.1,7, 24, 7 iar nesăbuitul nu poate fi sub nicio formă de încredere.Prov 26.6,10, 26.8===Nesăbuinţa şi Nesăbuința și păcatele limbii===Nechibzuitul [[bârfa|răspândeşte răspândește defăimarea]]Prov10.18, fie că naşte naște certuri şi și ocăriProv 18.6, fie că îndrugă numai prostiiProv 9.13,,18.6, 18.7, 26.7,, Prov15.2, 15.7, 14.3, 17.7, 15.14, 17.28 , în toate cazurile buzele sale fiind un laţ laț pentru sufletul lui.Prov18.7, Ecl10.12 Celui nesăbuit trebuie să i se răspundă, ca să nu se creadă înţelept înțelept în ochii lui, dar într-un registru diferit şi și fără pierderea calmului.Prov 26.4,5, 29.9 Un caz aparte este nesăbuitul încurcat la minte care răspunde la vorbă înainte de a o fi ascultat.Prov18.13 Un nesăbuit este de preferat celui arogant sau celui care se zoreşte zorește la vorbă…Prov 26.12,20.===Nesăbuinţă şi necredinţăNesăbuință și necredință===Nechibzuitul îşi își bate joc de jertfe Prov 14.9, nebunia dărâmă calea omului şi și inima lui se mânie împotriva Domnului Prov 19.3 Nesăbuitul îşi își pune [[nădejdea]] în el şi și nu în Dumnezeu.Prov 26.28, Ps39.6 ===Nesăbuinţă şi Nesăbuință și mândrie===Solomon ne previne:,,Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi și dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură/căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi și stoarcerea mîniei dă certuri.Prov30.31-32===Nesăbuinţă şi Nesăbuință și lene===Nesăbuitul este risipitor Prov21.20,17.16, viaţa viața sa fiind adesea o petrecere veselă fără sfârşit sfârșit Ecl.7.4-6, Prov19.10 Femeia nebună este cea care îşi își dărâmă casa Prov14.1===NesăbuinţaNesăbuința, molipsitoare şi și devastatoare===NechibzuinţaNechibzuința, ca şi înţelepciuneași înțelepciunea, este molipsitoare: cel ce se însoţeşte însoțește cu înţelepţii înțelepții se face înţelept înțelept iar cel ce se însoţeşte însoțește cu nesăbuiţii nesăbuiții se face rău, avertizează [[Solomon]].Prov13.20===Nesăbuinţa Nesăbuința la putere===Nesăbuitul [[lăcomia|îmbuibat]] reprezintă unul din cele 3 motive de răscoală socială Prov30.21-23 Cum ai pune o piatră în praştiepraștie, aşa așa este când dai mărire unui nebun. Prov26.8 Cel ce trimete o solie printr-un nebun, îşi își taie singur picioarele, şi și bea [[nedreptatea]] Prov26.6 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi și ploaia în timpul secerişuluisecerișului, aşa așa nu se potriveşte potrivește slava pentru un nebun.Prov26.1===Îndreptarea nesăbuiţilornesăbuiților=== Varga certării este singura care va reuşi reuși să îndepărteze nesăbuinţa nesăbuința din inima celui tânăr. Prov 22.15 Deveniţi adulţiDeveniți adulți, sfaturile, îndemnurile, mustrările nu ajung la inima nechibzuiţilornechibzuiților.Ecl 4.13, 9.17, Prov 23.9, 12.1, 15.5, 15.20, 1.22-32, 1.23-25, 8.5 : ei au parte de ocara lumii şi îşi și își întristează părinţiipărinții.Ecl10.3, Pilde3.35, 10.1 Pedepsele corporale sunt singurele care au efect asupra nechibzuiţilornechibzuiților, efectul lor fiind însă limitat.Pilde19.29, 29.3, 17.10 Nesăbuinţa Nesăbuința este un [[păcat]] greu de învins, recăderea în acest păcat fiind foarte răspândită. Prov 27.22, 26.11 20, 10.8, 10.21, 12.28, 5.22-23, 9.18, Ecl7.17 ,,Chiar dacă vei pisa în piuliţă piuliță cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe, tot nu-l vei despărţi despărți de nebunia lui.”Prov 27.22 ,,Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, aşa așa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.”Prov 26.11 ===Soarta nesăbuiţilornesăbuiților===Partea nesăbuitului este nesăbuinţanesăbuința.Prov14.18,14.24 Unii nesăbuiţi nesăbuiți caută înţelepciunea înțelepciunea la capătul pământului.Prov17.24….Nechibzuitul va muri în păcatele lui (Prov), crezând că viaţa viața sa a fost dreaptă, precum spune Solomon Prov12.1

Curva este o groapă adâncăProv22.14 , în care dacă cineva cade, își risipește averea Prov29.3, 6.26 putând să rămână doar cu o bucată de pâine.Prov6.26 Căci este pedeapsa Domnului ca cineva să fie lăsat în gura curvelor.Prov22.14 Femeia preacurvară (adulteră) este ispititoare căci, îmbrăcată ca o curvă Prov7.10 , și cu pleoape ademenitoare Prov6.24-25 cea cu inima șireată Prov7.10 îl seduce pe bărbat cu cuvinte amăgitoare Prov5.3,7.4,6.24-25,7.21 [[minciuna|mințind]] fără rușine. Prov 7.13 Veșnic neastâmpărată și bună de gură, Prov7.11 ea are mereu inițiativa: stă la pândă, Prov7.12,7.10, 23.27 iese înaintea bărbatului Prov7.15, îl îmbrățișează, îl sărută Prov7.13 și îi face invitații erotice. Prov7.16-20 Iar după ce păcatul a fost săvârșit, este extrem de ipocrită.Prov30.20  

Bărbatul păcălit se duce în patul acesteia precum dă buzna pasărea în laț și boul la măcelărie Prov7.22-23 ,riscând, dincolo de rănile inerente bătăii dintre bărbați Prov6.33-35 , ca niște străini să se sature de averea sau chiar de munca lui (plata răscumpărării păcatului).Prov5.9-14 Asta dacă a scăpat cu viață de gelozia bărbatului înșelat, care se poate dovedi neînduplecat chiar în faţa fața celui mai mare dar.Prov6.34-35 Prins în nelegiuirile lui, apucat de legăturile păcatului lui, el va muri din neînfrânare și prea multă nesăbuință.Prov5.22-23 Cine cade în această fântână strâmtă,Prov23.27 cine se lasă ucis de o astfel de „sabie cu două tăișuri” Prov5.4 își pierde viața singur. (Moartea la care se referă aceste fragmente este una spirituală-n.r) Prov6.30-32 Cu siguranță, el nu va rămâne nepedepsit.Prov 6.27-29

===Frumuseţea Frumusețea combinată cu lipsa de minte===22Femeia frumoasă şi și fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. –(Prov11.22)===Bărbatul înţelept înțelept evită femeile cu anumite defecte===4Mai bine să locuieşti locuiești într'un colţ colț pe acoperişacoperiș, decît să locuieşti locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -(Prov 21.9,25.24)15O straşinăstrașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16Cine o opreşteoprește, parcă opreşte oprește vîntul, şi și parcă ţine ține untdelemnul în mîna dreaptă.(Prov27.15-16) -19Mai bine să locuieşti locuiești într'un pămînt pustiu, decît cu o nevastă gîlcevitoare şi și supărăcioasă. (Prov 21.19),===SoţiaSoția, un lucru de preţ preț venit de la Domnul===Cel ce găseşte găsește o femeie bună află un lucru de preţ preț (eng, ESV, ASV-a good thing, NIVUK- what is good şi dobândeşte și dobândește o favoare (Eng, favor) de la Dumnezeu.(Prov18.22)14Casa şi și averea le moştenim moștenim dela părinţipărinți, dar o nevastă cuminte (eng. prudent-ESV, NIVUK, ASV) este un dar dela Domnul. (ESV, NIVUK;ASV- is from God)===Soţul Soțul este îndrăgostit necurmat de îmbrăţişările şi îmbrățișările și de dragostea ei===15Bea apă din fîntîna ta, şi și din izvoarele puţului puțului tău.16Ce, vrei să ţi ți se verse izvoarele afară? Şi Și să-ţi ți curgă rîurile pe pieţele piețele de obşteobște?17Lasă-le să fie numai pentru tine, şi și nu pentru străinii de lîngă tine.18Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi și bucură-te de nevasta tinereţii tinereții tale.19Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de îmbrăţişările îmbrățișările ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!(Prov5.15-10)

16O femeie plăcută (binevoitoare, amabilă) (gracious-ESV, ASV, NIVUK-kind-hearted) capătă cinste, şi și cei asupritori capătă bogăţiebogăție. (Prov11.16)===Soţia Soția ideală===Nevasta ideala este una harnică, gospodină, întreprinzătoare, miloasă, optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu şi și este înţeleaptă înțeleaptă (Prov 31.10-31).

10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ preț decît mărgăritarele.11Inima bărbatului se încrede în ea, şi și nu duce lipsă de venituri.12Ea îi face bine, şi și nu rău, în toate zilele vieţii vieții sale.13Ea face rost de lînă şi și de in, şi și lucrează cu mâini harnice.14Ea este ca o corabie de negoţnegoț; de departe îşi își aduce pînea.15Ea se scoală cînd este încă noapte, şi și dă hrană casei sale, şi și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.16Se gîndeşte gîndește la un ogor, şi și -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte sădește o vie. -17Ea îşi își încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţeleși își oțelește brațele.

19Ea pune mîna pe furcă, şi și degetele ei ţin țin fusul.20Ea îşi își întinde mîna către cel nenorocit, îşi își întinde braţul brațul către cel lipsit.

22Ea îşi își face învelitori, are haine de in supţire şi supțire și purpură.23Bărbatul ei este bine văzut la porţiporți, cînd şade șade cu bătrînii ţăriițării.24Ea face cămăşicămăși, şi și le vinde, şi și dă cingători negustorului.25Ea este îmbrăcată cu tărie şi și slavă, şi și rîde de ziua de mîne.26Ea deschide gura cu înţelepciuneînțelepciune, şi învăţături și învățături plăcute îi sînt pe limbă.27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi și nu mănîncă pînea lenevirii.28Fiii ei se scoală, şi și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi și -i aduce laude zicînd:

==Lenea şi și munca==

Leneşul Leneșul este foarte comod:,,Leneşul Leneșul nu-şi și frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi Leneșul își vîră mîna în strachină, şi și n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi Leneșul își vîră mîna în blid, şi și -i vine greu s'o ducă iarăş iarăș la gură”(Prov26.15). Leneşul Leneșul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi și sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa învîrtește ușa pe ţîţînile țîțînile ei, aşa așa se învîrteşte leneşul învîrtește leneșul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneşleneș, şi și pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi 31Și era numai spini, acoperit de mărăcini, şi și zidul de piatră era prăbuşitprăbușit. 32M'am uitat bine şi și cu luare aminte, şi și am tras învăţătură învățătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi și exagerează dificultăţile dificultățile găsirii unei slujbe:13Leneşul 13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţăuliță!`(Prov22.13)13Leneşul 13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe ulițe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi și să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului leneșului îl omoară”:25Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte Leneșul dorește mult, şi totuşși totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi și lipsa vin peste el:Şi Și sărăcia vine peste tine, ca un hoţhoț, şi și lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful șeful lui:26Cum este oţetul oțetul pentru dinţi şi dinți și fumul pentru ochi, aşa așa este leneşul leneșul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi Și el sărăceştesărăcește: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşteleneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogăţeşteîmbogățește.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş leneș se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii cunoașterii binelui şi și răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceştenimicește.(Prov 18.9). Leneşul Leneșul se crede şi și foarte înţeleptînțelept:Leneşul Leneșul se crede mai înţelept înțelept decît şapte șapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16).Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi și responsabilitate la care leneşulleneșul, luând aminte, se poate înţelepţiînțelepți:6Du-te la furnică, leneşuleleneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşteși înțelepțește-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte 8totuș își pregătește hrana vara, şi și strînge de ale mîncării în timpul secerişuluisecerișului.(Prov 6.6-8).===Activităţi Activități asemănătoare cu lenea===23Oriunde se munceşte muncește este şi cîştigși cîștig, dar oriunde numai se vorbeştevorbește, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi și lucrează ogorul va avea belşug belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 19Cine îşi își lucrează cîmpul are belşug belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug belșug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşinerușine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi și te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi ți întîi de treburi afară, îngrijeşte îngrijește de lucrul cîmpului, şi și apoi apucă-te să-ţi zideşti ți zidești casa.(Prov24.27)

,,Leneşul Leneșul nu-şi și frige vînatul dar comoara de preţ preț a unui om este munca”(Prov12.27). Cine munceştemuncește, pentru el munceştemuncește, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se munceşte muncește este şi câştigși câștig:11Cine-şi și lucrează ogorul va avea belşug belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine îşi își lucrează cîmpul are belşug belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug belșug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se munceşte muncește este şi cîştigși cîștig, dar oriunde numai se vorbeştevorbește, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşteleneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte”îmbogățește”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă leneșă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneşul doreşte Leneșul dorește mult, şi totuşși totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belşugbelșug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5). 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug belșug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijeşte îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, şi și cine-şi păzeşte și păzește stăpînul va fi preţuitprețuit. – (Prov27.18)Femeia creştină creștină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ preț decât mărgăritarele, care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte privește gospodăria şi creşterea și creșterea copiilor, cât şi și în ceea ce priveşte privește aducerea de venituri prin comerţ comerț sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)

dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.(1.33)Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi și cînd vei dormi, somnul îţi îți va fi dulce.(3.24)Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol.(10.9) –Neprihănirea oamenilor cinstiţi cinstiți îi cîrmuieşte cîrmuiește fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi stricați le aduc pieirea.(11.3) Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;(3.25) Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are de ce să se teamă.(29.25)

Prin dragoste şi credincioşie și credincioșie omul ispăşeşte ispășește nelegiuirea, şi și prin frica de Domnul se abate de la rău.(16.6) Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi și mîndria, purtarea rea şi și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(8.13) Ferice de omul care se teme necontenit de Dumnezeu, dar cel ce-şi împietreşte și împietrește inima cade în nenorocire.(28.14)Frica de Domnul lungeşte lungește zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţiscurtați.(10.27) Pentru că (cei răi-n.r) au urît ştiinţaștiința, şi și n'au ales frica Domnului,(1.29) Nu te socoti singur înţeleptînțelept; teme-te de Domnul, şi și abate-te de la rău!/Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi și răcorire oaselor tale. (3.7-8)Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi și copiii lui au un loc de adăpost la El.(Prov14.26)Fiule, teme-te de Domnul şi și de împăratul; şi și să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţineastîmpărați!(24.21) Frica de Domnul este un izvor de viaţăviață, ea ne fereşte ferește de cursele morţiimorții. (14.26,27)Frica de Domnul duce la viaţăviață, şi și cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire.(19.23)

Prietenul îţi dăruieşte îți dăruiește priviri prietenoase care înveselesc inima (Prov 15.30), iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi și sănătoase pentru oase(Prov 16.24), fiind curate înaintea Domnului (Prov 15.30). Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună (Prov 12.26) şi și sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul şi și tămâia înveselesc inima (Prov 27.9). Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse (Prov 27.5), căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioşia credincioșia lui (Prov 27.6). Prietenul adevărat iubeşte iubește oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate(Prov 17.17) sau chiar mai mult(Prov 18.24). ===Sfaturi pentru menţinerea menținerea prieteniei===Omul înţelept înțelept nu are mulţi mulți prieteni- căci cine îşi își face mulţi mulți prieteni spre nenorocire sa şiși-i face(Prov18.24)- şi și nu îi părăseşte părăsește (Prov 27.10). Prietenul care caută dragostea uită greşealagreșeala, nu o mai pomeneştepomenește, ci o acoperă (Prov 17.9). În ziua necazului nu trebuie să intri în casa acestuia (Prov 27.10), iar vizitele în casa prietenului să fie rare, pentru ca să nu se sature de tine şi și să te urască.(Prov25.17). Pârâtorul dezbină şi și pe cei mai buni prieteni (Prov 16.28).

Săracul ajunge să fie părăsit şi și urât chiar de prietenul său(Prov14.20, 19.4,7) în timp ce bogatul şi și cel ce dă daruri sunt înconjuraţi înconjurați de mulţi mulți prieteni(Prov14.20,19.4).

===Însoţiri Însoțiri interzise şi însoţiri și însoțiri periculoase===

Însoţirea Însoțirea cu cei nesăbuiţi nesăbuiți te face rau(Prov13.20) (Prov14.7) Sunt interzise însoţirile însoțirile cu cei lacomi de câştig câștig capabili de furt şi și crimă (Prov1.10-19), cu oamenii neastâmpăraţineastâmpărați(Prov24.21), Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi și pot ţine ține gura, scrie Solomon.(Prov20.19) De asemenea, nici cu cei mânioşi mânioși ca nu cumva ca acela să se deprindă cu cărările lui, şi și să-i ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon (Prov 22.24-25). Însoţirea Însoțirea cu cei desfrânaţi desfrânați te face de ruşine rușine în faţa fața tatălui tău, spune înţeleptul înțeleptul împărat(Prov28.7) Însoţirea Însoțirea cu cei lacomi de mâncare şi și băutură te molipseşte şi molipsește și te face sărac, avertizează acelaşi același Solomon.(Prov23.20-21)

Prietenia cu Dumnezeu şi și cu virtuţilevirtuțile:Dumnezeu este prieten cu oamenii neprihăniţineprihăniți.(Prov3.32), Omul trebuie să se împrietenească cu virtuţilevirtuțile, spre exemplu cu înţelepciuneaînțelepciunea, spune Solomon (Prov7.4) Dumnezeu în prietenie:Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi și pe vrăjmaşii vrăjmașii lui.(Prov16.7)Prietenia cu împăratul:Ajunge prieten cu împăratul cine iubeşte curăţia iubește curăția inimii şi și are bunăvoinţa bunăvoința pe buze.(Prov22.11)

Solomon spune:Nu pizmui pe omul asupritor, şi și nu alege niciuna din căile lui!(3.31). Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi și nu pizmui pe cei răi!(24.19) Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi și nu dori să fii cu ei;(24.1) Alt proverb arată şi și motivul: ,,Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi și nu pizmui pe cei răi! /Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi și lumina celor răi se stinge.” (24.17-20). Frica de Domnul trebuie să-i ia locul:Să nu-ţi ți pizmuiască inima pe cei păcătoşipăcătoși, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;(23.17)

Cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit.(17.5) Nu te bucura de căderea vrăjmaşului vrăjmașului tău, şi și să nu ţi ți se veselească inima când se poticneşte poticnește el, / ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi și să-Şi Și întoarcă mânia de la el. (Prov24.17-18)

===Atitudinea faţă față de pizmaşipizmași===

Este de evitat şi și a lua masa cu un pizmaş pizmaș mai înstărit care îţi îți poate oferi mâncăruri alese:

Nu mânca pâinea celui pizmaşpizmaș, şi și nu pofti mâncările lui alese,

căci el este ca unul care îşi își face socotelile în suflet. ,,Mănâncă şi și bea``, îţi îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi și cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.(23.6-8)

==Lăcomia de băutură şi și mâncare==

Beţivul şi Bețivul și îmbuibatul sărăcesc:

19Ascultă, fiule, şi și fii înţeleptînțelept; îndreaptă-ţi ți inima pe calea cea dreaptă.

21Căci beţivul şi bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea și ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe.(Prov23.19-21)

17Cine iubeşte iubește petrecerile va duce lipsă, şi și cine iubeşte iubește vinul şi și untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşteîmbogățește. - (Prov 21.17)

===Consecinţele beţieiConsecințele beției===

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerileneînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşiroși? Ale celor ce întîrzie la vin, şi și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roş şi roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă uşorușor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ţi ți se vor uita după femeile altora, şi și inima îţi îți va vorbi prostii.

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţeleptînțelept. - (Prov.20.1)

===Lăcomia duce la saturaţie şi saturație și scârbă===

16Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi îți ajunge, ca să nu ţi ți se scîrbească şi și s'o verşi verși din gură.(25.16)27Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşaașa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţiînsuți.(25.27)

2pune-ţi ți un cuţit cuțit în gît, dacă eşti ești prea lacom.3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoareînșelătoare.(Prov23.3)

===Mai bine modestie cu dragoste şi și pace decât belşug belșug cu ură şi și ceartă===

17Mai bine un prînz de verdeţuriverdețuri, şi și dragoste, de cît un bou îngrăşatîngrășat, şi și ură. -”(Prov15.15-17)

===Compania petrecăreţilorpetrecăreților===7Celce păzeşte păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţidesfrînați(petrecăreţipetrecăreți, îmbuibaţiîmbuibați-glutton) face ruşine rușine tatălui său.(Prov28.7)

29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit locuiește liniștit lîngă tine.(Prov3.29)26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui.(Prov15.26) 22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar cei ce gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşieși credincioșie.(Prov14.29)8Cine se gîndeşte gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate./9Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(Prov24.8-9)

==Păcatul indiferenţei şi indiferenței și al lipsei de empatie==

10Sufletul celui rău doreşte dorește răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui.(Prov21.10) 13Cine îşi își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. (Prov21.13)20Ca unul care îşi își scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet oțet pe silitră, aşa așa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(25.20) -

Omul se crede bun:Omul socoteşte socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(21.2) Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul.(16.2) Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.(16.25) – Mulţi Mulți oameni îşi trîmbiţează își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?(20.6) 12Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşiși totuși, nu este spălat de întinăciunea lui. (Prov30.12)Omul înţelege puţin înțelege puțin din calea sa:Domnul îndreaptă paşii pașii omului, dar ce înţelege înțelege omul din calea sa? (20.24)Dumnezeu cunoaşte cunoaște în totalitate inimile oamenilor:11Locuinţa morţilor şi 11Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! (15.11)- Omul se cunoaste după copilărie:11Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi și fără prihană.(Prov20.11)Păcătoşenia Păcătoșenia omului:9Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit curățit inima, sînt curat de păcatul meu?`` (Prov20.9)Aducerea la suprafata a scopurilor omului:Scopurile (planurile, proiectele, secretele) (ESV, ASV-purposes) în inima omului sînt ca nişte niște ape adînci, dar omul priceput ştie știe să le scoată la iveală Prov20.5

==Păcatul răzbunării şi și al întoarcerii de rău pentru bine==

22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte Nădăjduiește în Domnul, şi și El te va ajuta.(Prov20.22)29Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa așa am să -i fac şi și eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -(Prov24.29)

21Dacă este flămînd vrăjmaşul vrăjmașul tău, dă -i pîne să mănînce, dacă -i este sete, dă -i apă să bea.

22Căci făcînd aşaașa, aduni cărbuni aprinşi aprinși pe capul lui, şi și Domnul îţi îți va răsplăti. (Prov25.21-22)-

==Dreptate şi și nedreptate==

3A face dreptate şi și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. (Prov21.3)15Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului.(17.15) 26Mulţi 26Mulți umblă după bunăvoinţa bunăvoința celui ce stăpîneştestăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26)

1Cumpăna înşelătoare înșelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.(11.1) 11Cîntarul şi și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. (16.11)- 10Două feluri de greutăţi şi greutăți și două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului.(20.10)

===A nu se avea în vedere faţa fața omului===Judecatorul nu trebuie sa aiba in vedere fata celui rau si sa nedreptatesca pe cel neprihanit la judecata(18.5)23Iată ce mai spun înţelepţiiînțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa fața oamenilor în judecăţijudecăți.`(24.23)`Nu este bine să ai în vedere faţa fața celui rău, ca să nedreptăţeşti nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.(18.5) 23Domnul urăşte urăște două feluri de greutăţigreutăți, şi și cîntarul mincinos nu este un lucru bun.(20.23) –21Nu este bine să cauţi cauți la faţa fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(28.21)

23Cel rău primeşte primește daruri pe ascuns, ca să sucească şi și căile dreptăţiidreptății.(17.23) 27Cel lacom de cîştig îşi cîștig își turbură casa, dar cel ce urăşte urăște mita va trăi.(15.27) -

===Cei drepţidrepți===5Gîndurile celor neprihăniţi neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciuneînșelăciune(Prov12.5) 8Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.(Prov8.8) 8Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.(Prov16.8) 2Comorile cîştigate cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte izbăvește dela moarte.(Prov10.2) 5Oamenii dedaţi dedați la rău nu înţeleg înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg înțeleg totul.(Prov28.5)===Judecători şi împăraţiși împărați===25Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)4Nu se cade împăraţilorîmpăraților, Lemuele, nu se cade împăraţilor împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi și să calce drepturile tuturor celor nenorociţinenorociți.(Prov31.4-5)8Deschide-ţi ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţipărăsiți! 9Deschide-ţi ți gura, judecă cu dreptate, şi și apără pe cel nenorocit şi și pe cel lipsit.(Prov31.8-9) 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti ești bun!`` îl blastămă popoarele, şi și -l urăsc neamurile.(24.24) 26Nu este bine să osîndeşti osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.(17.26) 8Împăratul care şade șade pe scaunul de domnie al dreptăţii risipeşte dreptății risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) -12Împăraţilor 12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte întărește un scaun de domnie. - 13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilorîmpăraților, şi și ei iubesc pe celce vorbeşte vorbește cu neprihănire. (Prov16.12-13) 10Hotărîri dumnezeieşti dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli greșeli cînd judecă. (Prov16.10)- ===Cei nedrepţinedrepți===8Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. (Prov16.8) 2Comorile cîştigate cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte izbăvește dela moarte.(Prov10.2)28Un martor stricat îşi își bate joc de dreptate, şi și gura celor răi înghite nelegiuirea.(19.28)Fraţii nedreptăţiţi Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîştigat cîștigat decît o cetate întărită, şi și certurile lor sînt tot aşa așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteştiîmpărătești(18.19).5Oamenii dedaţi dedați la rău nu înţeleg înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg înțeleg totul.(Prov28.5)23Ogorul pe care -l desţelineşte desțelinește săracul dă o hrană îmbelşugatăîmbelșugată, dar mulţi mulți pier din pricina nedreptăţii nedreptății lor. (Prov13.23)- 7Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept.(Prov21.7)16O femeie plăcută capătă cinste, şi și cei asupritori capătă bogăţiebogăție.(11.16) -26Cine opreşte oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea.(11.26) - 29Omul asupritor amăgeşte amăgește pe aproapele său, şi și -l duce pe o cale, care nu este bună.(16.29) 22Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi și nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! (22.22)28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii așezat părinții tăi.(22.28) - 10Nu muta hotarul văduvei, şi și nu intra în ogorul orfanilor,(23.10) 11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. (23.11)8Cine îşi înmulţeşte avuţiile își înmulțește avuțiile prin dobîndă şi și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(28.8) 14Este un neam de oameni, ai căror dinţi dinți sînt nişte niște săbii, şi și ale căror măsele sînt nişte cuţiteniște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi și pe cei lipsiţi lipsiți dintre oameni.(30.14) 13Cine îşi își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)

17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. (Prov16.17) 27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşteși ferește-te de rău.(Prov4.27)16Cine păzeşte păzește porunca, îşi păzeşte își păzește sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.(Prov19.16) -23Păzeşte23Păzește-ţi ți inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţiivieții.

24Izgoneşte 24Izgonește neadevărul din gura ta; şi și depărtează viclenia de pe buzele tale!

25Ochii tăi să privească drept, şi și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

26Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi și toate căile tale să fie hotărîte:

27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşteși ferește-te de rău.(Prov4.23-27)

==FăgăduinţeFăgăduințe, blesteme, binecuvântări, jertfe=====FăgăduinţeFăgăduințe===

25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă făgăduință sfîntă, şi și abea după ce a făcut juruinţa juruința să se gîndească.(20.25)

===Blesteme şi și binecuvântări===

33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa locuința celor neprihăniţi neprihăniți o binecuvintează.(Prov3.33) 2Cum sare vrabia încoace şi și încolo şi și cum zboară rîndunica, aşa așa nu nimereşte nimerește blestemul neîntemeiat. (Prov26.1-2)14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţădimineață, este privită ca un blestem.(Prov27.12-14)11Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi și nu binecuvintează pe mamă-sa..(Prov30.11)

9Cinsteşte 9Cinstește pe Domnul cu averile tale, şi și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10căci atunci grînarele îţi îți vor fi pline de belşugbelșug, şi și teascurile tale vor geme de must.(3.9-10) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite Prov21.27. -

==CredinţaCredința==20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit(Prov28.20) 20Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte găsește binele, şi și cine se încrede în Domnul este binecuvântat.(Prov16.20) 5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi și nu te bizui pe înţelepciunea înțelepciunea ta! (3.5)6Prin dragoste şi credincioşie și credincioșie omul ispăşeşte ispășește nelegiuirea, şi și prin frica de Domnul se abate dela rău.(Prov16.6) Este vorba de credința matură in Dumnezeu, nu de credulitatea fără discernământ a oamenilor creduli -15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.(14.15)

===Bunătatea şi credincioşiași credincioșia===

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşieși credincioșie. (14.22). Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşiași credincioșia: leagă-ţiți-le la gît, scrie-le pe tăbliţa tăblița inimii tale. /Şi Și astfel vei căpăta trecere şi și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi și înaintea oamenilor.(Prov3.3-4)Mulţi Mulți oameni îşi trîmbiţează își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? /Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –(Prov20.6-7)

===Oameni de încredere şi lipsiţi și lipsiți de credibilitate===

19Ca un dinte stricat şi și ca un picior care şchioapăteazășchioapătează, aşa așa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - (Prov25.19). 17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –(Prov13.17) 6Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi își taie singur picioarele, şi și bea nedreptatea.(Prov26.6) 13Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişuluisecerișului, aşa așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Nevasta ideala este una care inspiră încredere, fiind harnică, gospodină, miloasă, optimistă, temătoare de Dumnezeu şi înţeleaptăși înțeleaptă(Prov 31.10-31)

===NecredinţaNecredința===Iată soarta celor necredincioşinecredincioși:cei răi vor fi nimiciţi nimiciți din ţarățară, şi și cei necredincioşi necredincioși vor fi smulşi smulși din ea. (Prov2.22).

,,Pînă cînd veţi veți iubi prostia, proştilorproștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi și vor urî nebunii ştiinţaștiința?(1.22) Batjocoritorul caută înţelepciunea şi înțelepciunea și n'o găseştegăsește, dar pentru omul priceput ştiinţa știința este lucru uşorușor.(14.6) -

===Dumnezeu şi și batjocoritorii===5Cine îşi își bate joc de sărac, îşi își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) 31Cine asupreşte asuprește pe sărac, batjocoreşte batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har.(3.34)21Cine dispreţuieşte disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţinenorociți.(14.21)

Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi își trage dispreţdispreț, şi și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţeleptînțelept, şi și el te va iubi!(9.7-8) Un fiu înţelept înțelept ascultă învăţătura învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţiînțelepți.(15.12)

===Consecinţele Consecințele atitudinii batjocoritoare===

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă eşti înţeleptești înțelept, pentru tine eşti înţeleptești înțelept; dacă eşti ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12) Izgoneşte Izgonește pe batjocoritor, şi și cearta se va sfîrşisfîrși, neînţelegerile şi neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10)

Loveşte Lovește pe batjocoritor, şi și prostul se va face înţeleptînțelept; mustră... pe omul priceput, şi și va înţelege ştiinţaînțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţeleptînțelept: şi și cînd se dă învăţătură învățătură celui înţeleptînțelept, el capătă ştiinţaștiința. (21.11)-

===Cel mândru şi și batjocoritor===

Cel mîndru şi trufaş și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţeleptînțelept.(20.1) -

Cum înveseleşte înveselește untdelemnul şi și tămîia inima, aşa așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.(27.9) Prin dragoste şi credincioşie și credincioșie omul ispăşeşte ispășește nelegiuirea, şi și prin frica de Domnul se abate dela rău.(16.6) -Ura stîrneşte stîrnește certuri, dar dragostea acoperă toate greşelilegreșelile.(10.12) Cine acopere o greşalăgreșală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.(17.9)

32Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi și la moarte trage nădejde (14.32). O nădejde amînată îmbolnăveşte îmbolnăvește inima, dar o dorinţă dorință împlinită este un pom de viaţăviață.(13.12)26căci Domnul va fi nădejdea ta, şi și El îţi îți va păzi piciorul de cădere.(Prov3.26);22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte Nădăjduiește în Domnul, şi și El te va ajuta. (Prov20.22)

==Mila şi și lipsa milei=====Mila şi și Dumnezeu===Cine asupreşte asuprește pe sărac, batjocoreşte batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte cinstește pe Ziditorul său.(Prov14.31) 17Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi și El îi va răsplăti binefacerea.(Prov19.17)

27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi poți s'o faci. 28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi și vino iarăşiarăș; îţi îți voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai. (3.27-28)Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentru că dă săracului din pâinea lui.(Prov 22.9) Omul milostiv îşi își face bine sufletului său când cel fără milă îşi chinuieşte își chinuiește trupul său.(11.17). 27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme.(28.27) - 21Cine dispreţuieşte disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţinenorociți.(14.21)25Sufletul binefăcător va fi săturat, şi și cel ce udă pe alţii alții va fi udat şi și el. (11.24-25)- 24Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi și altul, care economiseşte economisește prea mult, nu face decît să sărăcească. 11.24

===Lipsa milei faţă față de animale===

==Darurile- bune şi și rele==

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc.(17.8) -Cel rău primeşte primește daruri pe ascuns, ca să sucească şi și căile dreptăţiidreptății.(17.23) -Darurile unui om îi fac loc, şi și -i deschid intrarea înaintea celor mari. (18.6)-Omul darnic are mulţi linguşitorimulți lingușitori, şi toţi și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. (19.6)

Daţi Dați băuturi tari celui ce piere, şi și vin, celui cu sufletul amărît”(Prov 31.6)Nu se cade împăraţilorîmpăraților, Lemuele, nu se cade împăraţilor împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari(Prov 31.4)

21Căci beţivul şi bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea și ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe.(Prov23.20-21)

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerileneînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşiroși? Ale celor ce întîrzie la vin, şi și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roş şi roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă uşorușor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ţi ți se vor uita după femeile altora, şi și inima îţi îți va vorbi prostii.

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept”înțelept”(Prov.20.1)17Cine iubeşte iubește petrecerile va duce lipsă, şi și cine iubeşte iubește vinul şi și untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşteîmbogățește. ”(Prov 21.17)

19Nu prin vorbe se pedepseşte pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. (29.19)21Slujitorul pe care -l răsfeţi răsfeți din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.(29.21) - 10Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi și să te faci vinovat.(30.10)

Hoţi ucigaşiHoți ucigași:Fiule, dacă nişte păcătoşi niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat cîștigat de ei! Dacă-ţi ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghiţim înghițim de vii, ca locuinţa morţilorlocuința morților, şi și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea şi și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţiitoții!`` - fiule, să nu porneşti pornești la drum cu ei, abate-ţi ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, şi și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă laţul lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi și sufletului lor îşi își întind ei laţurilațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştigcîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19)

Şase Șase lucruri urăşte urăște Domnul, şi și chiar şapte șapte Îi sînt urîte: ochii trufaşitrufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, inima care urzeşte urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni, şi și cel ce stîrneşte stîrnește certuri între fraţifrați. (6.16-19)

Cuvintele celor răi sînt nişte niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşteizbăvește.(12.6) - Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească.(28.17) - Oamenii setoşi setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţaviața. –(29.10)

==Mâniosul şi și cel cu duhul potolit==

Caracteristicile mâniei şi și furiei:,,Furia este fără milă iar mânia năvalnică dar cine poate sta împotriva geloziei?”(Prov27.4).Cel iute la mânie cade în multe păcate:,,Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii”(Prov.14.29),, Un om mânios stârneşte stârnește certuri şi și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Cine este iute la mânie face prostii şi și omul plin de răutate se face urât”(Prov 14.17).Cel mânios stârneşte stârnește certuri:,, Un om mânios stârneşte stârnește certuri şi și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Stoarcerea mâniei dă certuri”(Prov 30.33).,,Un om iute la mânie stârneşte stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile”potolește neînțelegerile”(Prov15.18)Nesăbuinţa şi Nesăbuința și mânia:Inima omului nebun se mânie împotriva Domnului(19.3)Nebunul îndată îşi își dă pe faţă față mânia, dar înţeleptul înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16)Nebunul îşi își arată toată patima, dar înţeleptul înțeleptul o stăpâneştestăpânește. (Prov29.11)Atitudinea faţă față de cel mânios:,,Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi și ia pedeapsa, căci dacă-l scoţi scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta”(Prov.19.19).Potolirea sau înteţirea întețirea mâniei:,,Un răspuns blând potoleşte potolește mânia, dar o vorbă aspră aţâţa ațâța mânia”(Prov15.1),, Cei uşuratici ușuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii înțelepții potolesc mânia”(Prov 29.8).,,După cum fierul ascute fierul tot aşa şi așa și omul aţâţa ațâța mânia altui om”(Prov 27.17). Mânia este potolită de un dar făcut în taină sau de o mită dată pe ascuns:,,Un dar făcut în taină potoleşte potolește mânia şi și o mită dată pe ascuns potoleşte potolește cea mai puternică mânie”(Prov 21.14).Furia bărbatului înşelatînșelat:Dar cel ce preacurveşte preacurvește cu o femeie este un om fără minte, singur îşi își pierde viaţa viața cine face aşaașa.33Nu va avea decât rană şi ruşineși rușine, şi și ocara nu i se va ştergeșterge.34Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi și n-are milă în ziua răzbunării;35nu se uită la niciun preţ preț de răscumpărare, şi și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.Mânia poate fi contagioasă, aşa așa că oamenii mânioşi mânioși trebuie evitaţievitați:,, Nu te împrieteni cu omul mânios şi și nu te însoţi însoți cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi și să-ţi ți ajungă o cursă pentru suflet”(Prov 22.24-25).Mânia împăratului:,,Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu”(Prov19.12).Mânia din pricina celor răi şi și pizmuirea celor răi- fără rost:,,Cei ce părăsesc legea, lauda pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el”(Prov 28.4).19Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi și nu pizmui pe cei răi! 20Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi și lumina celor răi se stinge. (Prov24.19-20)

Nebunul îşi își arată toată patima, dar înţeleptul înțeleptul o stăpâneştestăpânește. (Prov29.11)Nebunul îndată îşi își dă pe faţă față mânia, dar înţeleptul înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16) ,,Un om iute la mânie stârneşte stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile”potolește neînțelegerile”(Prov15.18),,Cine îşi își înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţacunoaște știința, şi și cine are duhul potolit este un om priceput”(Prov 17.27).Cel încet la mânie preţuieşte prețuiește mai mult decât un viteaz, şi și cine este stăpân pe sine preţuieşte prețuiește mai mult decât cine cucereşte cetăţicucerește cetăți. (Prov16.32)

13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi și care nu ştie știe nimic. 14Ea şade totuş șade totuș la uşa ușa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţiiînălțimile cetății,

17,,Apele furate sînt dulci, şi și pînea luată pe ascuns este plăcută!`` 18El nu ştie știe că acolo sînt morţiimorții, şi și că oaspeţii oaspeții ei sînt în văile locuinţei morţilorlocuinței morților.(Prov9.13-18)

Hoţi ucigaşiHoți ucigași:Fiule, dacă nişte păcătoşi niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat cîștigat de ei! Dacă-ţi ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghiţim înghițim de vii, ca locuinţa morţilorlocuința morților, şi și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea şi și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţiitoții!`` - fiule, să nu porneşti pornești la drum cu ei, abate-ţi ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, şi și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă laţul lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi și sufletului lor îşi își întind ei laţurilațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştigcîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19)

Hoţul Hoțul nu este urgisit cînd fură ca să-şi și potolească foamea, căci îi este foame(Prov6.30)

Cine fură pe tatăl său şi și pe mama sa, şi și zice că nu este un păcat, este tovarăş tovarăș cu nimicitorul.(Prov28.24)

Sărăcia îi face pe unii oameni să fure şi și să ia în deşert deșert numele Domnului:7Două lucruri Îţi Îți cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

8Depărtează dela mine neadevărul şi și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţiebogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie.

9Ca nu cumva, în belşugbelșug, să mă lepăd de Tine, şi și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi și să iau în deşert deșert Numele Dumnezeului Meu.(Prov30.9)

Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţahoț își urăște viața, aude blestemul, şi și nu spune nimic. (Prov29.24)

==Asuprirea văduvelor, orfanilor, străinilor, lipsiţilorlipsiților, defavorizaţilordefavorizaților==

25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte întărește hotarele văduvei. (Prov15.25)-10Nu muta hotarul văduvei, şi și nu intra în ogorul orfanilor,

8Deschide-ţi ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţipărăsiți! 9Deschide-ţi ți gura, judecă cu dreptate, şi și apără pe cel nenorocit şi și pe cel lipsit.(Prov31.8-9)14Este un neam de oameni, ai căror dinţi dinți sînt nişte niște săbii, şi și ale căror măsele sînt nişte cuţiteniște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi și pe cei lipsiţi lipsiți dintre oameni(Prov31.14). - 13Cine îşi își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă și mușcă buzele, a şi săvîrşit și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă și mușcă buzele, a şi săvîrşit și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Ochii tăi să privească drept, şi și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.(Prov4.25)Semne ale minciunii:12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13clipeşte 13clipește din ochi, dă din picior, şi și face semne cu degetele.(Prov6.13)

==ChezăşiaChezășia==

Solomon arată:Cui se pune chezaş chezaș pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş chezaș este liniştitliniștit.(11.15)26Nu fi printre cei ce pun chezăşiichezășii, printre cei ce dau zălog pentru datorii. 27Căci dacă n'ai cu ce să plăteştiplătești, pentruce ai voi să ţi ți se ia patul de supt tine? (Prov22.26-27)El recomandă celui care s-a pus chezaş chezaș să se roage de acela de care este legat să-l dezlege: Fiule, dacă te-ai pus chezaş chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2dacă eşti ești legat prin făgăduinţa făgăduința gurii tale, dacă eşti ești prins de cuvintele gurii tale, 3fă totuş totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa fața la pămînt, şi stăruieşte și stăruiește de el. 4Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire ațipire pleoapelor tale! 5Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi și ca pasărea din mîna păsărarului...(6.1-5)12Omul chibzuit vede răul şi și se ascunde; dar proştii proștii merg spre el şi și sînt pedepsiţipedepsiți.16Ia -i haina, căci s'a pus chezaş chezaș pentru un străin; şi ţine și ține -l zălog pentru alţiialții.(20.16)

==Bogăţie şi Bogăție și sărăcie==

Averea este pentru cel bogat o cetate întărită Prov10.15,18.11, un zid înalt.Prov 18.11 Bogatul se crede [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţeleptînțelept]] Prov 28.11, vorbeşte vorbește cu asprimeProv 18.23, este stăpânul [[sărăcia|săracilor]] Prov 22.7, are mulţi mulți [[prietenia|prieteni]] Prov 14.20, nu ascultă mustrarea.Prov 13.7-8. Bogăţia Bogăția aduce uneori [[cearta|ceartă]] (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, tulburare (Mai bine puţinpuțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţiebogăție, cu tulburare!) Prov 15.16 sau chiar [[uciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdeţuriverdețuri, şi și dragoste, decât un bou îngrăşatîngrășat, şi și ură) Prov 15.17 în casă. Bogatul este stăpânul celor săraci şi și creditorul este stăpânul datornicului Prov 22.7. BogăţiaBogăția, care este efemeră (nicio bogăţie bogăție nu ţine veşnic şi ține veșnic și nici cununa nu ţine ține pe vecie- Prov27.24) este ca vulturul care-şi și ia zborul spre ceruri. Prov23.4-5 Ea este mult inferioară [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuniiînțelepciunii]] Prov 3.14 , numelui bun şi și faptului de a fi [[iubirea|iubit]]:1Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie bogăție mare, şi și a fi iubit preţuieşte prețuiește mai mult decît argintul şi și aurul. (Prov 22.1) Căci cel care se încrede în ea va cădea Prov 11.28 ; bogăţia bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua [[mânia|mâniei]].Prov 11.4 :Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără trudă scade Prov 13.11, o moştenire moștenire repede câştigată câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşit sfârșit Prov 20.21 , cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit.Prov 28.20=====Bogaţii Bogații răi=====Bogăţia Bogăția îl poate determina să se lepede de [[Dumnezeu]].Prov 30.8-9, Mt19.30 Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat păcătos:,, 8Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.” –(Prov16.8) 6Mai mult preţuieşte prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. –(Prov28.6) 16Cine asupreşte asuprește pe sărac ca să-şi și mărească avuţiaavuția, va trebui să dea şi și el altuia mai bogat şi și va duce lipsă. (Prov22.16)6Comorile cîştigate cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune deșertăciune care fuge, şi și ele duc la moarte.(Prov21.6)

Omul rău îşi întrebuinţează câştigul își întrebuințează câștigul pentru [[păcat]]: 16Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul își întrebuințează cîștigul pentru viaţăviață, iar cel rău îşi întrebuinţează își întrebuințează venitul pentru păcat. (Prov10.16).,, 16La ce slujeşte slujește argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciuneaînțelepciunea?... Dar n'are minte.”(Prov17.16) 26Cine opreşte oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. (Prov11.26) Cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.Prov28.20 Bogăţiile Bogățiile păcătosului sunt păstrate uneori pentru cel neprihănit:Omul de bine lasă moştenitori moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile bogățiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. –(Prov13.22) 8Cine îşi înmulţeşte avuţiile își înmulțește avuțiile prin dobîndă şi și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(Prov28.8). 16Cine asupreşte asuprește pe sărac ca să-şi și mărească avuţiaavuția, va trebui să dea şi și el altuia mai bogat şi și va duce lipsă. –(Prov22.16); peste zgârcitul (în alte versiuni pizmaşulpizmașul) care vrea să se îmbogăţească îmbogățească va veni lipsa Prov 28.22 Uneori [[înţelepciuneaînțelepciunea]] este însoţită însoțită de bogăţie şi bogăție și slavă Prov3.16,8.18

Mai mult preţuieşte prețuiește [[sărăcia|săracul]] care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite.Prov 28.6 căci ,,Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strâmbătate.Prov16.8 Sărăcia este insoţită insoțită uneori de pace (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, frică de Domnul (Mai bine puţinpuțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţiebogăție, cu tulburare!) Prov 15.16, şi și dragoste(Mai bine un prânz de verdeţuriverdețuri, şi și dragoste, decât un bou îngrăşatîngrășat, şi și ură)Prov 15.17 în casă. Mai mult preţuieşte prețuiește un sărac decât un mincinos.Prov19.22 Săracul care este priceput îl cercetează pe omul bogat care se crede înţeleptînțelept.Prov28.11 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă.Prov29.7

Dacă cel sărac ia bani cu împrumut el devine robul celui care i-a dat căci cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. Prov 22.7 Săracul este urît chiar şi și de prietenul său.Prov14.20Săracul neprihănit este darnic după posibilităţile posibilitățile sale, în felul acesta răscumpărându-şi viaţa și viața în timp cel cel care economiseşte economisește mult nu face decât să sărăcească, el neavând, de fapt, nimic, fiind unul care nu ascultă mustrarea.Prov11.24 Ogorul pe care-l desţeleneşte desțelenește săracul dă o hrană îmbelşugatăîmbelșugată, dar mulţi mulți pier din pricina nedreptăţii nedreptății lor.Prov13.23

a) Somnul reprezintă o manifestare tipică a lenei. Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi și te vei sătura de pâine Prov20.13, spune Solomon. Aţipirea Ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.21 Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi și sufletul molatic sufere de foame, adaugă el.Prov19.15 Acelaşi înţelept Același înțelept îl mustră pe leneş leneș cu aceste cuvinte:Până când vei sta culcat, leneşuleleneșule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puţinpuțin, să mai aţipeşti puţinațipești puțin, să mai încrucişezi puţin încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!... Şi Și sărăcia vine peste tine, ca un hoţhoț, şi și lipsa, ca un om înarmat.Prov.6.9-11, Prov24.30-34

b) O altă manifestare a lenei este refuzul de a munci cu mâinile. Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26 Apostolul Pavel îndeamnă:,, să faceţi faceți fiecare cele ale sale şi și să lucraţi lucrați cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă.1Tes4.11

c) O altă manifestare tipică a leneşului leneșului este exagerarea dificultăţii dificultății muncii:Leneşul Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliţăuliță!`Prov22.13, Prov26.13

d) Dorinţele leneşului Dorințele leneșului rămân neîmplinite: Leneşul doreşte Leneșul dorește mult, şi totuşiși totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură, spune Solomon.Prov 13.4 Toamna, leneşul leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,Prov 20.4 adaugă el. Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26, încheie acelaşi același Solomon.

2. '''Fudulia'''. Mai bine să fii într-o stare smerită şi și să ai o slugă, decât să faci pe fudulul şi și să n-ai ce mânca, avertizează SolomonProv.12.9 referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare.

3. '''Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic'''. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredinţează încredințează Solomon:Cine îşi își lucrează câmpul are belşug belșug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug belșug de sărăcie.Prov28.19 Iar acela este un om fără minte: Cine-şi și lucrează ogorul va avea belşug belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.Prov12.11

4. '''Lăcomia de băutură şi și mâncare''':,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci beţivul şi bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea și ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.20-21

5. '''Ignorarea certării (mustrării) părinţilorpărinților''': ,,Sărăcia şi ruşinea și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste”, avertizează SolomonProv13.18

6. '''Munca leneşăleneșă'''

Lucratul cu mână leneşă leneșă sărăceştesărăcește:Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşteleneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogăţeşteîmbogățește.Prov10.4 sau îl face pe leneş leneș să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă leneșă va plăti bir.Prov12.24Cum este oţetul oțetul pentru dinţi şi dinți și fumul pentru ochi, aşa așa este leneşul leneșul pentru cel ce-l trimeteProv10.26 cu vreo treabă.

1. '''Iubirea de petreceri''':”Cine iubeşte iubește petrecerile va duce lipsă, şi și cine iubeşte iubește vinul şi și untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşteîmbogățește, atrage atenţia atenția Solomon.Prov 21.17

2. '''Vorba multă''': Oriunde se munceşte muncește este şi cîştigși cîștig, dar oriunde numai se vorbeştevorbește, este lipsă, învaţă înţeleptul învață înțeleptul împărat Prov14.23

3.'''Munca grăbită''': Planurile omului harnic nu duc decât la belşugbelșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învaţă învață Solomon Prov21.15

4. '''Răutatea''' poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.Prov13.25 şi și Cine asupreşte asuprește pe sărac ca să-şi și mărească avuţiaavuția, va trebui să dea şi și el altuia mai bogat şi și va duce lipsă.Prov22.16

5. '''Pizma (zgârcenia) însoţită însoțită de dorinţa dorința de îmbogăţire îmbogățire grabnică'''. Un om pizmaş pizmaș (zgârcit în unele ediţii ediții ale Bibliei- ESV) se grăbeşte grăbește să se îmbogăţeascăîmbogățească, şi și nu ştie știe că lipsa va veni peste el.Prov28.22

Sărăcia poate duce la furt şi și luarea în deşert deșert a numelui Domnului aşa așa cum vedem din rugăciunea lui Agur:Depărtează de la mine neadevărul şi și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţiebogăție, dă-mi pâînea care-mi trebuie./Ca nu cumva, în belşugbelșug, să mă lepăd de Tine, şi și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi și să iau în deşert deșert Numele Dumnezeului Meu.Prov30-8-9

Oamenii trebuie să se teamă de Dumnezeu şi și de împărat:21Fiule, teme-te de Domnul şi și de împăratul; şi și să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţineastîmpărați! 22Căci deodată le va veni pieirea, şi și cine poate şti sfîrşitul ști sfîrșitul amîndorora! (Prov24.21-22)- Responsabilitatea împăratului este uriaşăuriașă:10Hotărîri dumnezeieşti dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli greșeli cînd judecă. - (Prov16.10) 26Mulţi 26Mulți umblă după bunăvoinţa bunăvoința celui ce stăpîneştestăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26) 18Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte păzește legea! - (Prov29.18-19)1Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.( Prov 21.1)

====Nedreptăţi Nedreptăți generale====

15Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. (Prov17.15)26Nu este bine să osîndeşti osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. (Prov 17.26)<ref>http://dexonline.ro/definitie/gloab%C4%83</ref> 23Iată ce mai spun înţelepţiiînțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa fața oamenilor în judecăţijudecăți.`` 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti ești bun!`` îl blastămă popoarele, şi și -l urăsc neamurile. (Prov24.22-23)) 4Nu se cade împăraţilorîmpăraților, Lemuele, nu se cade împăraţilor împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; /5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi și să calce drepturile tuturor celor nenorociţinenorociți.(Prov31.4-5))

====Diverse tipuri de împăraţi nedrepţi împărați nedrepți sau nepotriviţinepotriviți====

4Un împărat întăreşte ţara întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceştenimicește.(Prov29.4)15Ca un leu care răcneşte şi răcnește și ca un urs flămînd, aşa așa este cel rău care stăpîneşte stăpînește peste un popor sărac.(Prov28.14-15)16Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte își înmulțește faptele de asuprire, dar cel ce urăşte urăște lăcomia îşi lungeşte își lungește zilele. (Prov 28.16)12Cînd cel ce stăpîneşte stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi toți slujitorii lui sînt nişte niște răi.(Prov29.12)3Un om sărac care apasă pe cei obijduiţiobijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne.(Prov28.2-321Trei lucruri fac să se răscoale o ţarățară, şi și patru lucruri nu le poate suferi: 22un rob, care a început să împărăţeascăîmpărățească, un nebun, care are pîne din belşugbelșug, 23o femeie dispreţuită disprețuită care se mărită, şi și o roabă care moşteneşte moștenește pe stăpînă-sa. (Prov30.21-25)1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2Ce să-ţi ți spun, fiule? Ce să-ţi ți spun fiul trupului meu? Ce să-ţi ți spun, fiule, rodul juruinţelor juruințelor mele? 3Nu-ţi ți da femeilor vlaga, şi și dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţiîmpărați.(ESV, ASV-destroy kings, NIVUK-ruin kings)(Prov31.1-3)

====Reacţia Reacția poporului====

2Cînd se înmulţesc înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte stăpînește cel rău, poporul geme.(Prov 29.2)) 28Mulţimea 28Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului.( Prov 14.28)

====Mai-marii ţărilor țărilor cârmuiesc cu ajutorul înţelepciuniiînțelepciunii====

15Prin mine împărăţesc împăraţii şi împărățesc împărații și dau voivozii porunci drepte. 16Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi și mai marii, toţi toți judecătorii pămîntului.(Prov8.15-16)

====Întărirea ţăriițării====

-4Un împărat întăreşte ţara întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceştenimicește.(Prov29.4)4Scoate zgura din argint, şi și argintarul va face din el un vas ales. 5Scoate şi și pe cel rău dinaintea împăratului, şi și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire.(Prov25.5)14Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.( Prov 29.14)2Cînd este răscoală într'o ţarățară, sînt mulţi mulți capi, dar cu un om priceput şi și încercat, domnia dăinueştedăinuește. (Prov28.2) 12Împăraţilor 12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte întărește un scaun de domnie. - /13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilorîmpăraților, şi și ei iubesc pe cel ce vorbeşte vorbește cu neprihănire.(Prov16.11-13) 28Bunătatea şi credincioşia și credincioșia păzesc pe împărat, şi și el îşi întăreşte își întărește scaunul de domnie prin bunătate(Prov 20.28). 11Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui.(Prov17.11)

8Împăratul, care şade șade pe scaunul de domnie al dreptăţiidreptății, risipeşte risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) 29Trei fiinţe ființe au o ţinută ținută frumoasă, şi și patru au mers măreţmăreț:

31calul închingat gata, şi ţapulși țapul; şi și împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. (Prov30.31)

====Atitudinea faţă față de infractori====

26Un împărat înţelept înțelept vîntură pe cei răi, şi și trece cu roata peste ei. (Prov20.26)Împăratul este dator să dea dovadă de clemenţă faţă clemență față de cei pedepsiţi pedepsiți la moarte:11Izbăveşte 11Izbăvește pe cei tîrîţi tîrîți la moarte, şi și scapă pe cei ce sînt aproape să fie junghiaţijunghiați. 12Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiutștiut!``... Crezi că nu vede Cel ce cîntăreşte cîntărește inimile şi și Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? (Prov 24.12)-

====Atitudinea faţă față de război====

18Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţăchibzuință.(20.18) - 22Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi mulți sfetnici.(Prov 15.22)

1Iată încă vreo cîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor împăraților stă în cercetarea lucrurilor.(Prov21.1-3) 3Înălţimea 3Înălțimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi și inima împăraţilor împăraților sînt nepătrunse.(Prov24.3) 29Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţiîmpărați, nu lîngă oamenii de rînd.( Prov 22.29) 10Unui nebun nu -i şade șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin puțin unui rob să stăpînească peste voivozi.(eng. princes)(Prov19.10)

6Nu te făli înaintea împăratului, şi și nu lua locul celor mari; 7căci este mai bine să ţi ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi ți -l văd ochii. -(Prov25.6-7)15Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi și o limbă dulce poate zdrobi oase. (Prov25.15)14Mînia împăratului este un vestitor al morţiimorții, dar un om înţelept înțelept trebuie s'o potolească. / 15Seninătatea feţei feței împăratului este viaţaviața, şi bunăvoinţa și bunăvoința lui este ca o ploaie de primăvară. (Prov16.14-15)12Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –(Prov19.12)2Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte păcătuiește împotriva sa însuşiînsuși.(Prov20.2)11Cine iubeşte curăţia iubește curăția inimii, şi și are bunăvoinţa bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. –(Prov22.11)

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. (Prov17.11)-Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişuluisecerișului, aşa așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Cel ce trimete o solie printr'un nebun, îşi își taie singur picioarele, şi și bea nedreptatea.(Prov26.6) 35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.(Prov14.35)

19Nu prin vorbe se pedepseşte pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă.(Prov29.18-19)Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)2Un argat cu minte stăpîneşte stăpînește peste fiul care face ruşinerușine, şi și va împărţi moştenirea împărți moștenirea cu fraţii frații lui. (Prov17.2)==Relaţia părinţiRelația părinți-copii==

===Atitudini foarte grave împotriva părinţilorpărinților===

24Cine fură pe tatăl său şi și pe mama sa, şi și zice că nu este un păcat, este tovarăş tovarăș cu nimicitorul. (Prov 28.24).26Cine trateaza cu violenţă violență (cf ESV si ASV) pe tatăl său şi izgoneşte și izgonește pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi rușine și ocară. -(Prov19.26). 15Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea. (Exod 21.15).Dacă cineva blestămă pe tatăl său şi și pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. - (Prov 20.20).,,Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său şi și nu binecuvântează pe maica sa”(Prov30.11). Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.(Exod 21.17, Lev 20.9).,,Căci Moise a zis: "Cinsteşte Cinstește pe tatăl tău şi și pe mama ta", şi și "cel ce va blestema pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârşeascăsfârșească"(Mc7.10).

===Copii ascultători şi și copii neascultători===

Copiii ascultători păzesc poveţelepovețele, îndemnurile părinţilorpărinților, şi ţin și țin cont de mustrările lor. Aceştia Aceștia sunt înţelepţi înțelepți Prov13.1, Prov15:5, capătă pricepere Prov 15.32, Prov14.1, sunt onoraţi onorați (Prov13.18), ei iubesc ştiinţa știința Prov 12:1, îşi își răscumpără viaţa viața Prov 13.8, o iau pe calea vieţii vieții Prov 6:23, Prov 10:17, Copiii nechibzuiţi nechibzuiți ignoră sau dispreţuiesc disprețuiesc sfaturile, îndemnurile şi și mustrările. Ei sunt proşti proști Prov 12:1, îşi dispreţuiesc își disprețuiesc sufletul, (Prov 15.32).nu au nimic (nu deţin dețin o adevărată bogăţie bogăție care este cea spirituală) Prov 13.8 o iau pe căi greşite greșite Prov 10:17, vor muri (vor avea parte de o moarte sufletească, adică îndepărtarea de calea adevărată).(Prov 15.10).Copiii ascultători îi bucură şi și îi înveselesc pe părinţi părinți Prov-10.1, 15.20, 23.24,25, 29.3), în timp ce ceilalţi ceilalți sunt amărăciune şi și necaz pentru părinţi părinți Prov-10.1, 15.5, 17.25, 19.13, 28.7 Învaţă Învață pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi și cînd va îmbătrîni, nu se va abate de la ea.( Prov 22.6) . În cazul ăn care învăţăturile părinţilor învățăturile părinților contrazic învăţătura creştină învățătura creștină ele trebuie abandonate:Încetează, fiule, să mai asculţi învăţăturaasculți învățătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepteînvățăturile înțelepte. (Prov19.27)-

===Mijloace de educaţieeducație===

Nuiaua (Prov13.24, Prov 19.18, Prov 23.13-14, Prov 29.15-17, Prov 22.15) şi și certarea.( Prov 23.13, Prov 29.15) trebuie folosite în educarea copilului; ele dezlipesc nesăbuinţa nesăbuința care este lipită de inima copilului Prov 22.15, dau înţelepciuneaînțelepciunea, Prov 29.15, scot sufletul copilului din locuinţa morţilorlocuința morților.( Prov 23.13-14). Pedepsirea copilului va aduce odihnă şi și desfătare sufletului părintelui Prov 29.15-17). Dacă un copil este lovit cu nuiaua nu va muri, Prov 23.13 ci, dimpotrivă, este din partea părinţilor părinților o dovadă de iubire Prov13.24, Prov3.12 cine cruţă cruță nuiaua face o greşeală greșeală Prov 23.13-14, Prov13.24, făcând dovada faptului că îşi urăşte își urăște copilul.(Prov13.24). Nuiaua nu trebuie folosită ca şi și cum ai vrea să-ţi ți omori copilul Prov 19.18

===MoşteniriMoșteniri===14Casa şi și averea le moştenim moștenim dela părinţipărinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.(Prov19.14) Omul bun lasă moştenirea moștenirea sa nepoţilor nepoților săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepţidrepți. (Pilde13.22)14Iată că sînt gata să vin a treia oară la voi; şi și tot nu vă voi fi o sarcină; căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înşivăînșivă. Ce -i drept, nu copiii sînt datori să agonisească pentru părinţii părinții lor, ci părinţii părinții pentru copiii lor. (2Cor 12:14)

====Dumnezeu urăşte urăște pe cel ce seamănă discordie între fraţifrați====

16Şase 16Șase lucruri urăşte urăște Domnul, şi și chiar şapte șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufaşitrufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzeşte urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, şi și cel ce stîrneşte stîrnește certuri între fraţifrați.(Prov6.19)

19Cine iubeşte iubește certurile iubeşte iubește păcatul, şi și cine-şi zideşte și zidește poarta prea înaltă, îşi își caută pieirea.( Prov 17.19)14Răutatea este în inima lui, urzeşte urzește lucrurile rele într'una, şi stîrneşte și stîrnește certuri. (Prov 6.14)

După cum cărbunele face jăratic, şi și lemnul foc, tot aşa şi așa și omul gîlcevitor aprinde cearta.(Prov26.21)Cel lacom stîrneşte stîrnește certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşugbelșug.(Prov28.25) Un om mînios stîrneşte stîrnește certuri, şi și un înfuriat face multe păcate.(Prov29.22) Un om iute la mînie stîrneşte stîrnește certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerilepotolește neînțelegerile.(Prov15.18) căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi și stoarcerea mîniei dă certuri.(Prov30.33)Prin mîndrie se aţîţă ațîță numai certuri, dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. (Prov13.10) Vorbele nebunului aduc ceartă, şi și gura lui înjură pînă stîrneşte stîrnește lovituri.( Prov 18.6) 28Omul neastîmpărat stîrneşte stîrnește certuri, şi și pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. (Prov 16.28) Ura stîrneşte stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greşelilegreșelile.(Prov10.12) Izgoneşte Izgonește pe batjocoritor, şi și cearta se va sfîrşisfîrși, neînţelegerile şi neînțelegerile și ocările vor înceta.( Prov 22.10) Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleştepotolește.( Prov 26.20) 22Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte niște prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor.(26.20-22) –

====Certurile dintre fraţii nedreptăţiţifrații nedreptățiți====

Fraţii nedreptăţiţi Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîştigat cîștigat decît o cetate întărită, şi și certurile lor sînt tot aşa așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteştiîmpărătești. (Prov18.19)

====Cearta dintre înţelept şi înțelept și nebun====

Cînd se ceartă un înţelept înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face.(Prov 29.9)

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi și o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină strașină de pe care picură într'una. (Prov19.13)O straşinăstrașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.(Prov27.15)Mai bine să locuieşti locuiești într'un colţ colț pe acoperişacoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. (Prov21.9)-Mai bine să locuieşti locuiești într'un colţ colț pe acoperişacoperiș, decît să locuieşti locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare.(Prov25.24)Mai bine să locuieşti locuiești într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi și supărăcioasă.(Prov21.19) Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! (Prov 17.1)

====Atitudinea creştinului faţă creștinului față de ceartă====

3Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. (Prov 20.3) Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău.( Prov 25.8) 30Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi ți -a făcut nici un rău.( Prov 3.30) Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşteprivește, este ca unul care apucă un cîne de urechi.( Prov 26.17)Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţiînteți(Prov 17.14).

====Dumnezeu urăşte urăște limba mincinoasă====

13Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi și mîndria, purtarea rea şi și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(Prov8.13) 22Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţiplăcuți.(Prov 12.22) – 16Şase 16Șase lucruri urăşte urăște Domnul, şi și chiar şapte șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufaşitrufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzeşte urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, şi și cel ce stîrneşte stîrnește certuri între fraţifrați.(Prov6.16-19)

====Cel neprihănit urăşte urăște cuvintele mincinoase====

5Cel neprihănit urăşte urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi și se acoperă de ruşinerușine.( Prov 13.5)Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă viță aleasă! (Prov17.7)-Căci gura mea vesteşte vestește adevărul, şi și buzele mele urăsc minciuna!(Prov8.7)

====Mincinoşii Mincinoșii nu au acces la împărăţia împărăția lui Dumnezeu====

19Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă.(Prov 12.19) 6Comorile cîştigate cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune deșertăciune care fuge, şi și ele duc la moarte(Prov 21.6).

17Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietrişpietriș.( Prov 20.17) Omul de nimic, omul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,( Prov 6.12)Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi și cine răspîndeşte răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaş vrăjmaș sînt mincinoase.(Prov27.6) Domnul urăşte urăște două feluri de greutăţigreutăți, şi și cîntarul mincinos nu este un lucru bun. (Prov20.23)Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi și mai mult preţuieşte prețuiește un sărac decît un mincinos.(Prov19.22) 28Limba mincinoasă urăşte urăște pe cei pe cari -i doboară ea, şi și gura linguşitoare pregăteşte lingușitoare pregătește pieirea.( Prov 26.28)Cînd cel ce stăpîneşte stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi toți slujitorii lui sînt nişte niște răi. (Prov29.12)Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. (Prov17.4)

Solomon ne îndeamnă hotărât:Izgoneşte Izgonește neadevărul din gura ta; şi și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov 4.24)Solomon ne sfătuieştesfătuiește:N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi și să fii găsit mincinos.(Prov30.6) Rugăciunea lui Agur către Dumnezeu:Depărtează de la mine neadevărul şi și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţiebogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie.(Prov30.8)

5Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi și cel ce spune minciuni nu va scăpa. (Prov19.5)– 9Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi și celce spune minciuni va pieri, (Prov19.9)28Un martor stricat îşi își bate joc de dreptate, şi și gura celor răi înghite nelegiuirea.(Prov19.28) 28Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă.(Prov21.28) -

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte găsește fericirea, şi și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov17.20) 24Celce urăşte urăște se preface cu buzele lui, şi și înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciuneapregătește înșelăciunea. 25Cînd îţi vorbeşte îți vorbește cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte șapte urîciuni sînt în inima lui. 26Chiar dacă-şi și ascunde ura în prefăcătorie, totuş totuș răutatea lui se va descoperi în adunare.( Prov 26.24-26)

Izgoneşte Izgonește neadevărul din gura ta; şi și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov4.24)

====Limba linguşitoarelingușitoare====

Cine mustră pe alţiialții, găseşte găsește mai multă bunăvoinţă bunăvoință pe urmă, decît cel cu limba linguşitoarelingușitoare.(Prov28.23)5Cine linguşeşte lingușește pe aproapele său, îi întinde un laţ laț supt paşii pașii lui.(Prov 29.5)Limba mincinoasă urăşte urăște pe cei pe cari -i doboară ea, şi și gura linguşitoare pregăteşte lingușitoare pregătește pieirea.(Prov26.28) Omul darnic are mulţi linguşitorimulți lingușitori, şi toţi și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri.(Prov19.6)

===Bârfa şi și cleveteala===

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor.(Prov18.8, 26.22) Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi și cine răspîndeşte răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ține ce i s'a încredinţatîncredințat.(Prov11.13) Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă față lucrurile ascunse; şi și cu cel ce nu-şi și poate ţinea ținea gura să nu te amesteci.(Prov20.19) Apără-ţi ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă față taina altuia, (Prov25.9)Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleştepotolește.(Prov26.20)Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi și limba clevetitoare aduce o faţă față mîhnită.(Prov25.23)Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi și să te faci vinovat(Prov30.10).

Solomon arată că limba dulce este un pom de viaţăviață, dar limba stricată zdrobeşte zdrobește sufletul.(Prov15.4). Pe buzele omului stricat este ca un foc aprins.(Prov16.27) Mai mult preţuieşte prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi și nebun.(Prov19.1) Înţelepciunea Înțelepciunea ne fereşte ferește de omul care ţine ține cuvântări stricate, arată Solomon(Prov2.10-12) 20Cel cu inimă prefăcută nu găseşte găsește fericirea, şi și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov 17.20)Gura celui neprihănit scoate înţelepciuneînțelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.(Prov10.31)Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţăștiință, dar înfruntă cuvintele celui stricat.(Prov22.12)10Căci înţelepciunea înțelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuinţa 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,/ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine ține cuvîntări stricate;(Prov2.10-12)

Sfaturile, îndemnurile, mustrările, înţelepciunea înțelepciunea ne vor feri de limba ademenitoare a femeii străine (Prov6.24, Prov5.3, Prov7.21, Prov2.10-16, Prov7.5):23Căci sfatul este o candelă, învăţătura învățătura este o lumină, iar îndemnul şi și mustrarea sînt calea vieţiivieții.

Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi și cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;(Prov5.3)Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi și l -a atras cu buzele ei ademenitoare.(Prov7.21)

10Căci înţelepciunea înțelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuinţa 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, 12ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine ține cuvîntări stricate;

14cari se bucură să facă răul, şi îşi și își pun plăcerea în răutate, 15cari umblă pe cărări strîmbe, şi și apucă pe drumuri sucite;ca să te scape şi și de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează întrebuințează vorbe ademenitoare,(Prov2.10-16)

1Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine și ține la tine sfaturile mele. 2Ţine 2Ține sfaturile mele, şi și vei trăi; păzeşte învăţăturile păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa tăblița inimii tale. 4Zi înţelepciuniiînțelepciunii: ,,Tu eşti ești sora mea!`` Şi numeşte Și numește priceperea prietena ta, -ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează întrebuințează cuvinte ademenitoare.(Prov7.5)

Cel mîndru şi trufaş și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)) Dumnezeu şi și batjocoritorii:5Cine îşi își bate joc de sărac, îşi își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har.(3.34) 31Cine asupreşte asuprește pe sărac, batjocoreşte batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Consecinţele Consecințele atitudinii batjocoritoare: Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă eşti înţeleptești înțelept, pentru tine eşti înţeleptești înțelept; dacă eşti ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12)Vinul este batjocoritor: Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţeleptînțelept.(20.1) Batjocoritorul şi înţelepciuneași înțelepciunea: Batjocoritorul caută înţelepciunea şi înțelepciunea și n'o găseştegăsește, dar pentru omul priceput ştiinţa știința este lucru uşorușor.(14.6) Batjocoritorul şi și cearta:Izgoneşte Izgonește pe batjocoritor, şi și cearta se va sfîrşisfîrși, neînţelegerile şi neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10) 21Cine dispreţuieşte disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţinenorociți.(14.21) –

Celce mustră pe un batjocoritor îşi își trage dispreţdispreț, şi și celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţeleptînțelept, şi și el te va iubi!(9.7-8)Un fiu înţelept înțelept ascultă învăţătura învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţiînțelepți.(15.12),,Pînă cînd veţi veți iubi prostia, proştilorproștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi și vor urî nebunii ştiinţaștiința?(1.22)

Loveşte Lovește pe batjocoritor, şi și prostul se va face înţeleptînțelept; mustră... pe omul priceput, şi și va înţelege ştiinţaînțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţeleptînțelept: şi și cînd se dă învăţătură învățătură celui înţeleptînțelept, el capătă ştiinţaștiința. (21.11)-

,,Nesăbuinţa Nesăbuința omului îi suceşte sucește calea, şi și apoi cârteşte cârtește împotriva Domnului cu inima lui”, spune înţeleptul înțeleptul Solomon.(Prov19.3)

===Păcatul limbuţieilimbuției. Omul guraliv===

Cine vorbeşte vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine și ține buzele, este un om chibzuit, arată Solomon (Prov10.19)Cine-şi păzeşte și păzește gura, îşi păzeşte își păzește sufletul dar cine-şi și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui, avertizează Solomon( Prov 13.3)Pe de altă parte oriunde se munceşte muncește este şi câştig și câștig dar oriunde numai se vorbeşte îşi vorbește își face apariţia apariția lipsa, învaţă acelaşi înţelept învață același înțelept (Prov 14.23).

===Păcatul uşurinţei ușurinței în vorbire===

Nu vorbi în chip uşuratic ușuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli înșeli cu buzele tale? spune Solomon.(Prov 24.28) Cine vorbeşte vorbește în chip uşuraticușuratic, răneşte rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor înțelepților aduce vindecare.( Prov 12.18) Cei uşuratici ușuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii înțelepții potolesc mânia.(Prov29.8)

===Păcatul indiscreţieiindiscreției===

Solomon arată că ,,Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ține ce i s-a încredinţatîncredințat. Prov11.13..El ne sfătuieştesfătuiește:,,Apără-ţi ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă față taina altuia” (Prov25.9)

==PocăinţăPocăință==

Cine îşi își ascunde fărădelegile, nu propăşeştepropășește, dar cine le mărturiseşte şi mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare.(28.13) -

6Recunoaşte 6Recunoaște -L în toate căile tale, şi și El îţi îți va netezi cărările.(Prov3.6)13Cine nesocoteşte nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.(Prov13.13) 2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteştenesocotește.(Prov14.2) -3Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi și pe cei buni. (Prov15.3)- 8Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.(Prov15.8) 11Locuinţa morţilor şi 11Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor!(Prov15.11) 1Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. 2Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3Încredinţează3Încredințează-ţi ți lucrările în mîna Domnului, şi îţi și îți vor izbuti planurile. 4Domnul a făcut toate pentru o ţintățintă, chiar şi și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. (Prov16.1-4)33Se aruncă sorţul sorțul în poala hainei, dar orice hotărîre vine de la Domnul. (Prov16.33)-3Tigaia lămureşte lămurește argintul, şi și cuptorul lămureşte lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. (Prov17.3)- 10Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi și stă la adăpost(Prov18.10)21Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşteîmplinește.(Prov19.21) – 12Urechea care aude, şi și ochiul care vede, şi și pe una şi și pe celalt, Domnul le -a făcut.(Prov20.12) –2Omul socoteşte socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(Prov21.2) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite(Prov21.27). –30Nici înţelepciuneaînțelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. - 31Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa biruința este a Domnului. –(Prov21.27-31)12Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţăștiință, dar înfruntă cuvintele celui stricat. (Prov22.12)

13Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi și fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.(24.13) 28Chiar şi și un prost ar trece de înţelept înțelept dacă ar tăcea, şi și de priceput dacă şiși-ar ţinea ținea gura.(Prov17.28)19Împlinirea unei dorinţe dorințe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. (Prov13.19)30O privire prietenoasă înveseleşte înveselește inima, o veste bună întăreşte întărește oasele. (Prov15.30)3Omul chibzuit vede nenorocirea şi și se ascunde, dar cei proşti proști merg înainte şi și sînt pedepsiţipedepsiți. –(Prov22.1,3)19Ca un dinte stricat şi și ca un picior care şchioapăteazășchioapătează, aşa așa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - 20Ca unul care îşi își scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet oțet pe silitră, aşa așa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(Prov25.19-20) - SILÍTRĂ s.f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă.25Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa așa este o veste bună venită dintr'o ţară țară depărtată. - 26Ca o fîntînă turbure şi și ca un izvor stricat, aşa așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. 27Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşaașa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţiînsuți. - 28Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi și fără ziduri.(Prov25.25-28) 8Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa așa este omul plecat din locul său.(Prov27.7-8) 27laptele caprelor ţiți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi și pentru întreţinerea întreținerea slujnicelor tale.(Prov27.27)26Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune înțelepciune va fi mîntuit. 27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. - 28Cînd se înalţă înalță cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţescînmulțesc.(Prov28.26-28)2Cînd se înmulţesc înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte stăpînește cel rău, poporul geme.(Prov 29.2) 18Cine îngrijeşte îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, şi și cine-şi păzeşte și păzește stăpînul va fi preţuitprețuit. 19Cum răspunde în apă faţa fața la faţăfață, aşa așa răspunde inima omului inimii omului.20După cum locuinţa morţilor şi locuința morților și adîncul nu se pot sătura, tot aşa așa nici ochii omului nu se pot sătura.21Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi și cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. (Prov27.18-21)6În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi și se bucură.(Prov29.6)20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit. - 21Nu este bine să cauţi cauți la faţa fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(Prov28.20-21)9Cei nesocotiţi nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţăbunăvoință.10Inima îşi cunoaşte își cunoaște necazurile, şi și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. 11Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. (Prov14.9-11)13De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi și bucuria poate sfîrşi sfîrși prin necaz.14Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi și omul de bine se satură şi și el de ce este în el.(Prov14.13-14) Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşteîmplinește. - (Prov19.21)- 25Neliniştea 25Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşteînveselește.(Prov12.25) 26Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. - 27Leneşul 27Leneșul nu-şi și frige vînatul, dar comoara de preţ preț a unui om este munca. - 28Pe cărarea neprihănirii este viaţaviața, şi și pe drumul însemnat de ea nu este moarte. (Prov12.25-28)13Cine nesocoteşte nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.(Prov13.13) 2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteştenesocotește.(Prov14.2)1Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3Încredinţează3Încredințează-ţi ți lucrările în mîna Domnului, şi îţi și îți vor izbuti planurile.4Domnul a făcut toate pentru o ţintățintă, chiar şi și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. (Prov16.1-4)25Neliniştea 25Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşteînveselește.(Prov12.25)

#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, 1997, BucureştiBucurești, ISBN 973-9130-88-7.

#Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag271-275 Editura Institului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 305-310, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4#Ene Branişte şi Braniște și Ecaterina BranişteBraniște-Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase, pag 461, Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2