Modificări

Salt la: navigare, căutare

Soborul Tuturor Americanilor

4 octeți adăugați, 14 noiembrie 2013 12:59
ortografie
Primul sobor al eparhiei ruse ortodoxe din America a fost convocat în [[5 martie]] 1907. Soborul a început printr-o slujbă de rugăciune la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Mayfield, Pennsylvanis, urmată de salutul Arhiepiscopului Thon şi alegerea Părintelui [[Alexander Hotovitzky]] ca preşedinte. Deoarece el nu a putut să-şi asume această poziţie din cauza altor rensponsabilităţi din cadrul soborului, Arhiepiscopul Tihon l-a numit pe Părintele [[Leonty (Turkevich) de New York|Leonid Turkevich]], care ieşise pe locul doi la numărătoarea voturilor pentru preşedinte.
Scopul principal al soborului a fost să stabilească bazele legale şi oficiale ale eparhiei, inclusiv stabilirea unui statut, clarificând temeliile funanciare financiare ale eparhiei şi, sub coordonarea Arhiepiscopului Tihon, recunoaşterea diversităţii din cadrul eparhiei privind cultul şi obiceiurile. Dar, soborul s-a încheiat într-o notă tristă deoarece Arhiepiscopul Tihon şi-a anunţat reîntoarcerea în Rusia.
==Soborul II al Tuturor Americanilor==
Al doilea sobor al planificat, iniţial, pentru 1918 după ce Arhiepiscopul [[Evdokim (Meschersky) al Aleutinelor|Evdokim]] s-a reîntors de la [[Sinodul Bisericii Tuturor Ruşilor 1917-1918|Soborul Tuturor Ruşilor]] din 1917. Cu toate acetseaacestea, din cauza haosului provocat de revoluţia din octombrie din Rusia şi de întinderea sesiunilor soborului ruşilor în 1918, dar şi din cauza scindărilor din Statele Unite provocate de evenimentele din Rusia, al II-lea Sobor al Tuturor Americanilor a fost amânat pentru 1919. Soborul a fost convocat în [[12 februarie]] 1919 la Biserica Sfântul Teodosie din Cleveland, Ohio şi a ţinut până în [[15 februarie]].
Printre altele, la acest sobor a fost ales Arhiepiscopul [[Alexander (Nemolovsky) de Brussels|Alexander (Nemolovsky)]] ca episcop eparhial deoarece Arhiepiscopul Evdokim rămăsese în Rusia. Deoarece eparhia nord americană nu avea prevederi privind alegerea propriului episcop eparhial, a fost stabilită o procedură de alegere de către sobor. Câţiva delegaţi l-au propus pe Episcopul Alexander, în aclamaţiile celor prezenţi, dar cu toate acestea, un mic grup de delegaţi a protestat şi a fost astfel organizat un vot secret. Episcopul Alexander a primit 242 de voturi, 6 au fost pentru Episcopul [[Stephen (Dzubay) de Pittsburgh|Stephen]], 5 pentru Arhiepiscopul [[Eulogius (Georgievsky) de Paris|Evlogy]], 1 pentru Protopopul John Krohmalny, 8 împotriva Episcopului Alexander dar fără nume şi 6 au fost goale.
Soborul VII al Tuturor Americanilor a fost convocat în 1946, o lume diferită radical de cea din 1937. Pe lângă violenţa războiului, au avut loc evenimente în timpul şi după război care au afectat puternic Biserica Ortodoxă şi în special bisericile est europene. Pentru eparhia nord americană aceste evenimente au afectat puternic aşa-numita "înţelegere temporară" din 1936, care era considerată fără valabilitate. De asemenea, reactivarea poziţiei de Patriarh al Moscovei odată cu întronarea lui [[Serghie I (Stragorodsky) de Moscova|Serghie (Stragorodsky)]] în 1943 ca patriarh, urmat de Alexei în 1945, a adus speranţa unei normalizări a relaţiilor cu Biserica Rusă, dar aceste speranţe au fost repede spulberate.
Aceste evenimente duseseră la dezbateri, decizii şi multe acţiuni aşteptate de membrii bisericii, deorece deoarece relaţiile acesteia fuseseră rupte din cauza politicilor lumii civile. Soborul a fost ţinut în Cleveland, Ohio, în [[26 noiembrie|26]]-[[29 noiembrie]] 1946. Soborul a întocmit o petiţie către Patriarhul Moscovei care îi cerea să accepte Mitropolia americană sub coordonarea sa spirituală cu precizarea că "statutul actual de autonomie şi drept de auto-guvernare" va fi păstrat iar Sinoadele/Soboarele Tuturor Americanilor vor continua să fie "corpul legislativ şi administrativ suprem al Bisericii noastre." Cu toate acestea, în negocierile viitoare cu Patriarhia Moscovei, nu s-a ajuns la nici o înţelegere deoarece condiţiile puse de Patriarhie, se pare, politic şi psihologic inacceptabile pentru biserica americană. Vor trece aproape două decenii până când o nouă încercare de reapropiere va fi iarăşi făcută.
După dizolvarea unirii cu ROCOR, aproape jumătate din episcopii Mitropoliei au părăsit soborul şi au rămas în comuniune cu Biserica din Afara Graniţelor, rupând iarăşi ortodoxia rusă în două.
==Soborul VIII al Tuturor Americanilor==
Soborul VIII al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în perioada [[5 decembrie|5]]-[[8 decembrie]] 1950 şi a avut ca obiectiv principal alegerea unui succesor al Mitropolitului Theophilus, decedat în [[27 iunie]] 1950. Cu toate că Arhiepiscopul [[Leonty (Turkevich) de New York |Leonty]] a fost alegerea unanimă a dicuţiilor discuţiilor anterioare soborului, totuşi au avut loc alegeri pentru un întâistătător în conformitate cu procedura alcătuită de Comisia Antesobor. Delegaţii la sobor au votat în secret pentru a nominaliza trei candidaţi din care ierarhii urmau să aleagă noul Mitropolit. Rezultatul acestui vot secret este următorul: 239 de voturi pentru Arhiepiscopul Leonty, 8 pentru Episcopul Dimitry (Magan) de Boston, 4 pentru Episcopul [[John (Shahovskoy) de San Francisco|John (Shahovskoy) de Brooklyn]], 1 pentru Episcopul [[Nikon (de Greve) de Brooklyn|Nikon (de Greve) de Philadelphia]], 1 pentru Mitropolitul [[Anastasy (Gribanovsky) de Chişinău|Anastasy (Gribanovsky)]] al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei şi un vot nevalabil. În urma unei scurte consultări în biserică a ierarhilor, Episcopul Dionysius (Diachenko) de Pittsburgh a anunţat că ei l-au ales în unanimitate pe Theophilus pentru funcţia de Mitropolit al Întregii Americi şi Canadei, care pe atunci era cunoscută sub numele de "Mitropolia."
==Soborul IX al Tuturor Americanilor==
==Soborul XI al Tuturor Americanilor==
Soborul XI al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în [[12 noiembrie|12]]-[[15 noiembrie]] 1963. În sfârşit, soborul a abordat problema administraţiei centrale inadecvate prin aprobarea unui amendament la statut care stabilea alegerea a trei oficiali naţionali. Aceştia erau: cancelarul, secretarul şi trezorierul. Personele Persoanele pentru aceste trei funcţii erau nominalizate de sinodul mitropolitan şi numite de sinodul episcopilor. Aceşti trei oficiali la care s-au adăugat mai târziu doi reprezentanţi ai sinodului mitropolitan vor constitui un comitet administrativ permanent.
==Soborul XII al Tuturor Americanilor==
Alegerile care au avut loc la sobor s-au dovedit un pas înainte pe calea maturizării bătrânei misiuni nord americane a Bisericii Rusiei prin aceea că discuţiile despre "vechi" şi "nou" în biserică au polarizat discuţiile şi alegerile privitor la aspectul viitoarei "americanizări" a bisericii prin alegerea unui episcop nativ american. Cei doi principali candidaţi au fost Arhiepiscopul [[Ireney (Bekish) de New York |Ireney]], care era Arhiepiscop de Boston, ''[[locum tenens]]'' al biroului mitropolitan şi care lucrase îndeaproape cu Mitropolitul Leonty în timpul ultimilor câţiva ani de boală ai acestuia, şi Arhiepiscopul Vladimir care era întâistătătorul [[Biserica Ortodoxă din Japonia|Bisericii Ortodoxe Japoneze]], pe atunci sub jurisdicţia Mitropoliei.
Prin statutele adoptate la Soborul IX, pentru ca un candidat să fie ales din prima rundă de votare trebuia să obţină cel puţin două treimi din voturi. Dacă majoritatea de două treimi nu era obţinută sau dacă alesul era respins de votul canonic al ierarhilor, urma un al doilea vot imediat. La acest al doilea vot, se trceau treceau pe buletine doar două nume. Dacă nici de data aceasta unul din candidaţi nu obţinea două treimi, atunci decizia finală aparţinea sinodului episcopilor.
Prima votare a fost majoritară pentru Arhiepiscopul Vladimir, dar nu cu două treimi din voturile valabile. La a doua votare s-a obţinut acelaşi rezultat iar decizia a căzut în seama episcopilor. După câteva minute, uşile împărăteşti ale [[iconostas]]ului s-au deschis iar episcopul cel mai în vârstă, [[John (Garklavs) de Chicago]], a anunţat că Arhiepiscopul Ireney este noul Mitropolit. Atunci, soborul, lăsând deoparte toate sentimentele rele din timpul votării, a strigat un maiestuos ''Eis polla eti despota'', astfel sfinţind şi primind cu adevărat decizia episcopilor.
5.288 de modificări

Meniu de navigare