[[Image:ChoraChurchFloorplan 1912.jpg|right|thumb|300px|Planul arhitectural al bisericii Chora din Constantinopol]][[Imagine:Stavropoleos_269_b.jpg|thumb|300px|Pridvorul [[Biserica Stavropoleos (Bucureşti)|Bisericii Stavropoleos, București]]]]'''Pridvorul''' (sl. ''pritvorŭ'') sau '''exonartex''' (neologism, tehnic) este tinda bisericii, o încăpere cel mai adesea deschisă ca un cerdac prin care se intră de afară în [[pronaos]]ul bisericii.

Pridovorul bisericilor bizantine În Țara Românească, pridvorul se generalizează abia în secolul al XVII-lea, iar [[iconografia]] sa se cristalizează în secolul al XVIII-lea: „Împrumuturi din repertoriul de pronaos, teme noi, formule ulterior abandonate însoțesc marea temă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]], singura stabilă de la început, proprie fiind zonelor vestice ale bisericii.” <ref>Corina Popa, Ioana Iancovescu, ''Mânăstirea Hurezi'', Ed. Simetria, 2009, p.241</ref> Bolta, sau calota centrală a pridvorului, este adesea pictat în general rezervată lui [[Iisus Hristos]], [[Pantocrator]] sau [[Emanuel]] într-un medalion rotund, înconjurat de cetele [[înger]]ilor (în inel în jurul medalionului), dar și de cei patru [[Evanghelist|evangheliști]] cu scene din tetramorf, într-o slavă în formă pătrată. ==Articole înrudite==*[[Biserică]]*[[Altar]]*[[Pronaos]]*[[Vechiul TestamentNaos]]. ==Note==<references/>