5.289 de modificări
Modificări
mici corecturi
==Cartea a treia a regilor==
===Domnia lui Solomon===
[[Image:Solomon.jpg|right|thumb|Regele Solomon, icoană, sec al XX-lea]]
====Dreptatea lui Solomon====
=====Uzurpatorul Adonia recidivează şi este pedepsit cu moartea=====
Faima înţelepciunii sale devenise aşa de mare încât veneau oameni din toate colţurile lumii, inclusiv cei trimişi de împăraţii pământului ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în mintea lui. Împărăteasa din Seba a venit să-l încerce prin întrebări grele iar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, aşa încât împărăteasa exclamă că „nici pe jumătate nu i s-a spus” şi că are mai multă înţelepciune şi propăşire decât i se răspândise faima. <ref>1Împ 4.34, 10.1-13, 24-25)</ref><ref name="Alfred"/>
======Solomon rezolva o problemă încurcată======
[[Image:Gustave Dore Judecata lui Solomon ilustraţie la Biblie.jpg|thumb|300px|right| Judecata lui Solomon- Gustave Dore, ilustraţie la Biblie]]
Căpătând darul cerut de la Dumnezeu, [[înţelepciunea]], el rezolvă magistral încurcată problema a copilului revendicat de două prostituate. Una o acuză pe cealaltă că şi-a omorât copilul culcându-se din neglijenţa peste el, şi că l-ar fi schimbat cu al ei, în condiţiile în care ele trăiau în aceeaşi casă, născuseră la trei zile distanţă şi nu era nimeni cu ele în casă. Solomon cere o sabie şi spune să fie tăiat copilul în două şi sa le fie dat fiecăreia jumătate. Mamei adevărate i se rupe inima pentru copil, aşa că îi spune lui Solomon să nu îl omoare ci să-i dea mai bine celeilalte copilul, în timp ce cealaltă este de acord cu intenţia împăratului. Atunci Solomon îşi dă seama al cui este copilul şi-l încredinţează acesteia. Tot Israelul a auzit de hotărârea pe care o rostise împăratul. Şi oamenii s-au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, povăţuind -l în judecăţile lui.(3.16-28)
====Construcţiile====
=====Construirea Templului=====
[[Image:Regele Solomon, icoană rusească .jpg|thumb|250px|right|Regele Solomon, icoană rusească, sec XVIII]]
Solomon îi trimite vorbă lui Hiram, care „îl iubise totdeauna pe David” şi care-şi trimisese slujitorii la el, spunându-i că tatăl său, David, n-a putut să zidească o casă Domnului, Dumnezeului lui, din pricina războaielor cu care l-au înconjurat vrăjmaşii lui, dar că, acum Domnul i-a dat lui odihnă din toate părţile, el neavând nici potrivnic, nici nenorociri, aşa că are de gând să zidească o casă Numelui Domnului, precum l-a anunţat însuşi Dumnezeu pe David <ref>1Împ 5.3-4, 2Sam 7.13</ref>
Cartea istoriseşte cum Solomon îi cere lui Hiram, împăratul Sidonului, să aducă cedrii şi chiparoşi pentru construcţia Templului, ştiut fiind faptul că „nimeni nu se pricepe să taie lemne ca sidonienii” şi îi promite simbria dorită de acesta. Hiram îi răspunde că cedrii vor fi trimişi pe mare în plute până la locul dorit, iar Solomon îi trimite merinde, aşa cum i se ceruse. Între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legământ împreună. Totuşi, mai târziu, apar neînţelegeri, căci Hiram este nemulţumit de cele 20 cetăţi oferite de Solomon, (numind ţara în care se aflau Cabul, nume rămas până în zilele noastre) în schimbul lemnelor de cedru, chiparos şi aurului(120 talanţi) pe care le livrase împăratului Israelului.
====Păcatul lui Solomon====
=====Solomon târât de iubire se încuscreşte cu neamurile interzise=====
[[Image:Sebastiano Ricci 055 Solomon la bătrâneţe.jpg|thumb|300px|right|Idolatria regelui Solomon-Sebastiano Ricci]]
Deşi [[Dumnezeu]] interzisese încuscrirea cu 7 neamuri „mai mari la număr şi mai puternice” decât cel israelian(hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi), aşa cum relatează cartea Exodului şi Deuteronomului<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref> pentru ca fiilor lui Israel să nu le fie întoarse negreşit inimile către dumnezei străini, Solomon a nesocotit porunca Domnului. Cartea de faţă relatează cum el s-a „alipit” de unele din aceste neamuri „târât de iubire”: a iubit, pe lângă fata lui Faraon, 700 de crăiese împărăteşti moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, femeile i-au abătut inima, i-au plecat inima spre alţi dumnezei, după cuvântul Domnului, şi, astfel, inima „nu i-a rămas în totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său, David”.<ref>1Împ11.1-8</ref><ref name="Studiul"/><ref name="Alfred"/>Sintagma biblică ,,inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său ca inima lui David"(3Regi1.4) exprimă faptul că Solomon aducea cinstirea sa în principal lui Dumnezeu, dar nu toată, având şi unele manifestări idolatre marginale.
=====Ilie lămureşte pe Ahab şi popor cine este adevăratul Dumnezeu=====
Ilie pleacă şi se întâlneşte cu [[Ahab]], şi arată poporului [[închinarea la dumnezei străini|idolatru]] care este adevăratul [[Dumnezeu]]: în timp ce preoţii lui Baal nu reuşesc nimic cu rugăciunile lor, [[rugăciunea]] sa face ca Dumnezeu să pogoare foc peste junc şi peste şanţul cu apă care împrejmuia animalul.(18.1-38). Văzând puterea lui Dumnezeu, poporul se întoarce cu inima spre El.(18.39). Ilie împlineşte porunca lui Dumnezeu şi junghie pe toţi proroocii (profeţii) lui Baal(18.40)(căci proorocii care îndemnau la răzvratire răzvrătire împotriva lui Dumnezeu şi la slujirea altor dumnezei era pedepsiţi cu moartea-Deut13.5,18.20, 4 Regi10.25). La cuvântul lui Ilie, ploaia cade în sfârşit peste Israel.(18.41-46)
=====Izabela îl fugăreşte pe Ilie=====
=====Ilie unge împăratul Siriei şi al Israelului şi lasă pe Elisei în locul său=====
[[Dumnezeu]] i se arată lui Ilie pe când stătea în peşteră şi îi spune ce să facă: să-l ungă pe Hazael, împărat al Siriei, pe [[Iehu]], împărat al lui Israel şi pe [[Elisei]] în locul său şi-l anunţă că va lăsa în Israel 7000 de bărbaţi care nu s-au închinat lui Baal.(19.9-18).