[[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|300px|left|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria şi Iudeea]]
{{Israel-Iisus}}'''Samaria''' (gr. ''Samareia'') a fost capitala Regatului de Nord din [[Țara Sfântă]]. Orașul a fost întemeiat către anul 880 î.Hr. de Omri ([[Cartea I a Regilor|1 Regi]] 16, 24). După numele cetății-capitală, și regiunea înconjurătoare a luat același nume ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 17, 11; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 4, 4 ș.u.; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 8, 1-8).
După deportarea poporului întâmplată la anul 722 î.Hr., populația acestei regiuni a devenit un amestec de mai multe nații, populații, neamuri, rase ([[Cartea a II-a a Regilor|2 Regi]] 17, 3-6, 24).
În timpul captivităţii babilonice a Evreilor, între anii 640-538 î.H., regele Asiriei a repopulat Samaria cu cinci triburi păgâne, asiatice, cu idolii lor, la care continuau să se închine (4 Rg 17, 24-41). Emigranţii au fost convertiţi la mozaism doar parţial, continuând să adore zeităţile proprii. După încetarea captivităţii, evreii reveniţi în Samaria s-au amestecat cu aceste triburi, rezultând un popor hibrid, în permanentă duşmănie cu iudeii şi confuzie religioasă.
Distrusă în anul 108 î.Hr., cetatea a fost reclădită în anul 30 î.Hr. sub numele de Sevasta (sau Sebasta).
[[Categorie:Vechiul Testament]]
[[Categorie:Noul Testament]]
[[Categorie:Țara Sfântă]]