Modificări

[[Image:Ioan-Casian-Gherman.jpg|right|300px|Sfinții Ioan Casian și Gherman]]'''Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea''' a fost un sfânt [[cuvios ]] din secolul al IV-lea originar din Dobrogea, prieten al Sf. [[Ioan Casian]]. [[Prăznuire]]a sa se face pe [[29 februarie]] în anii bisecţi, iar în ceilalţi pe [[28 februarie]].

Fiind mai vârstnic decât compatriotul său, Cuviosul Gherman a intrat din tinereţe în [[Monahism|nevoinţa călugărească ]] la una din [[Mănăstire|mănăstirile ]] existente în Tomis, Histria, Callatis sau Axiopolis. Întrucât mulţi asceţi „sciţi" se nevoiau în peşteri, cum atestă numeroasele toponime paleocreştine, se crede că şi Cuviosul Gherman s-a nevoit la început într-una din aceste peşteri. După o scurtă nevoinţă împreună cu prietenul său la una din mănăstirile din Dacia Pontică, Cuviosul Gherman se nevoieşte un timp împreună cu Sfântul Ioan Casian la [[Betleem]] (380-385), aproape de Peştera [[Crăciun|Naşterii Domnului]]. Apoi pleacă împreună cu prietenul său în Egipt şi vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe Valea Nilului şi pe [[sfinţi]]i [[călugăr]]i anahoreţi din [[Nitria|Muntele Nitriei]] şi din Sinai. În anul 399, Cuviosul Gherman se stabileşte cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Constantinopol]], în preajma Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], pe care îl iubeau atât de mult.

După o scurtă nevoinţă împreună cu prietenul său la una În anul 404, Sfântul Ioan Gură de Aur fiind exilat şi depus din mănăstirile din Dacia Ponticăscaun de împăratul [[Arcadie]], Cuviosul Gherman se nevoieşte un timp împreună cu Sfântul Ioan Casian se duc la Betleem (380-385)Roma, aproape de Peştera Naşterii Domnului. Apoi pleacă împreună cu prietenul său spre a mijloci în Egipt şi vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe Valea Nilului şi pe favoarea marelui [[sfinţipatriarh]]i [[călugăr]]i anahoreţi din şi dascăl al lumii creştine, în faţa Papei [[NitriaInochentie I al Romei|Muntele NitrieiInocenţiu I]] şi din Sinai. În anul 399, De aici nu se ştie unde s-a retras la bătrâneţe Cuviosul Gherman se stabileşte cu . El s-a săvârşit fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Constantinopol]]Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în preajma Sfântului [[Ioan Gură de Aur]]Dacia Pontică, pe care îl iubeau atât de multunde se crede că şi-a săvârşit călătoria acestei vieţi în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415).

În anul 404, Sfântul Ioan Gură de Aur fiind exilat şi depus din scaun de împăratul [[Arcadie]], Cuviosul Gherman împreună cu Sfântul Ioan Casian se duc la Roma, spre a mijloci în favoarea marelui patriarh şi dascăl al lumii creştine, în faţa Papei [[Inochentie I al Romei|Inocenţiu I]]. De aici nu se ştie unde s-a retras la bătrâneţe Cuviosul Gherman. El s-a săvârşit fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul Ioan Casian la Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în Dacia Pontică, unde se crede că şi-a săvârşit călătoria acestei vieţi în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415). Biserica face pomenirea sa pe [[29 februarie]].

* *[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/44/sfinti_februarie.html Sf. Cuv. Gherman din Dobrogea] - Viaţa şi nevoinţele, slujba sfântului, icoane.*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-29-cv_gherman.html Pomenirea cuv. Gherman din din Dobrogea], ''Vieţile Sfinţilor'', 29 februarie.*Diac. Petru I. David, [http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/februarie/cuvoisul_gherman_din_dobrogea.htm Cuviosul Gherman din Dobrogea], in ''Caută şi vei afla. Sinaxar dobrogean'', ed. [[Arhiepiscopia Tomisului|Arhiepiscopiei Tomisului]], Constanţa, 1997, p. 632.