14.992 de modificări
Modificări
→Arhitectonica: completări
Biserica Mănăstirii Moldoviţa, cu hramul „Buna Vestire”, continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor moldoveneşti, stil cristalizat în epoca lui [[Ştefan cel Mare şi Sfânt|Ştefan cel Mare]]. Ctitoria lui Petru Rareş aduce în plus dimensiunile mai mari, tendinţa de înălţare şi de zvelteţe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcţie au participat şi meşteri pietrari din Ardeal.
Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura [[Mănăstirea Voroneţ|Mănăstirii Voroneţ]], un excepţional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareş. Tendinţa de umanizare a figurilor divine şi prezenţa simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la Moldoviţa, care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi strălucirea culorilor. <ref name="Severin"/> În tabloul votiv , aflat pe peretele de apus, este reprezentat ctitorul Petru Rareş, împreună cu familia sa. Deşi păstrează caracterul unui portret oficial, acesta vădeşte preocuparea artistului anonim de a reda viaţa lăuntrică a personajelor reprezentate. Ctitorul apare cu o coroană mare împletită, îmbrăcat în haine lungi şi largi de brocart, cu flori de aur ţesute pe fond galben, alături de soţia sa, Elena şi doi dintre fiii săi, Iliaş şi Ştefăniţă.
Unul dintre punctele de atracţie de la Mănăstirea Moldoviţa îl constituie pictura exterioară (''al fresco''), mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a păstrat în condiţii foarte bune. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influenţe din goticul internaţional şi chiar din arta Renaşterii. Cei mai mulţi specialişti consideră că pictura de la Moldoviţa este realizată de zugravii coordonaţi de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareş.<ref name="Severin"/>
