14.992 de modificări
Modificări
→Implicarea în controversele hristologice: completări
Pe această scenă atât de tensionată de controversele religioase şi laice, Eutihie a luat o poziţie extremă, fiind influenţat şi de ministrul Hrisafie al împăratului [[Teodosie al II-lea]] (care era monofizit), ceea ce a afectat unitatea ortodoxiei, chiar dacă ambele părţi susţineau că urmează adevărata credinţă, aşa cum fusese hotărât la Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes şi cum o prezentase în scrierile sale teologice Sf. Chiril al Alexandriei.
În confuzia creeată după moartea Sf. Chiril al Alexandriei, în 444, Eutihie, care era foarte respectat în acea perioadă, a început să denunţe o presupusă renaştere a nestorianismului, fiind sprijinit în demersurile sale de către [[Leon cel Mare|Papa Leon cel Mare]]. Prin poziţia teologică adoptată, Eutihie revenea însă practic la dogmele [[apolinarianism]]ului(care neagă prezenţa unui suflet uman în Hristos, sufletul fiind înlocuit în acest caz de [[Logos]]ul divin), dogme pe care însuşi Sf. Chiril al Alexandriei le respinsese. La un [[sinod]] patriarhal ţinut la Constantinopol în anul 448, [[Flavian Mărturisitorul]] l-a criticat aspru pe Eutihie pentru părerile sale dezechilibrate, cerându-i în mod expres să adere la hristologia ortodoxă (dubla natură a lui [[Hristos]] după întrupare: divină şi umană). Eutihie a refuzat însă, insistând că Hristos ar fi avut o singură natură după întruparea Sa. Prin aceasta a stârnit noi discuţii şi certuri în sânul comunităţii creştine
==Surse==
