Vizualizare sursă pentru „Canon (mesă)”

{{Îmbunătăţire}}

'''Canonul''' (latinescul pentru “regulă” sau “model”) '''Mesei''' este un termen occidental răspândit pentru anafora sau rugăciunea euharistică. A mai fost numit şi ''canon actionis'' (canonul acţiunii), ''prex canonica'' (rugăciune canonică), ''praedicatio canonis'' (prezicere canonică), ''prex'' (rugăciune), ''prex mystica'' (rugăciune mistică) şi ''praedicatio'' (prezicere).

==Canonul roman==
Cele mai vechi părţi componente ale canonului [[Ritul roman|ritului roman]] sunt de la sfârşitul secolului al IV-lea, din lucrarea ''De sacramentis'' a Sfântului [[Ambrozie al Milanului]]. Autorul canonului roman nu este cunoscut, deşi Papa [[Grigorie Dialogul]] ne spune că autorul era un ''scholasticus'' sau “om învăţat.” Textul canonului a rămas practic neschimbat până în vremea Papei Grigorie Dialogul. Cel mai probabil. datează din prima etapă a latinizării liturghiei romane. Enrico Mazza a argumentat că anaforaua romană şi cea alexandrină s-au dezvoltat amândouă din acelaşi text.

===Structură===
Structura canonului roman este următoarea:
*''Praefatio'' (prefaţa schimbătoare)
*''Sanctus'' ("Sfânt, sfânt, sfânt....")
*''Te igitur'' (“De aceea, Părinte plin de har, ….”)
*''Memento'' dei vivi (pomenirea viilor)
*''Communicantes'' (pomenirea sfinţilor)
*''Hanc igitur'' (“Cu mulţumire să primim….”)
*''Quam oblationem'' (“Doamne, binevoieşte să binecuvintezi….”)
*''Qui pridie'' (the Institution narrative, beginning “Cel, care în ziua de dinainte a suferit….”)
*''Unde et memores'' (“De aceea cu grijă….”)
*''Supra quae'' (“Binevoieşte să priveşti….”)
*''Supplices te rogamus'' (“Cu umilinţă te rugăm….”)
*''Memento'' dei defunti (Pomenirea celor plecaţi)
*''Nobis quoque pecatoribus'' (“Şi nouă celor păcătoşi”)
*''Per quem haec omnia'' (“Prin El….”)

==Izvoare==
*Enrico Mazza, ''The Origins of the Eucharistic Prayer'' (Pueblo, 1995). ISBN 978-0814661192.


[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Ritul occidental]]

[[en:Canon (mass)]]