Vizualizare sursă pentru „Azimă”

'''Azima''' (gr. ἄζυμος - ''a-zimos'': "ne crescut/ă")<ref>După DER, "azimă" este cuvânt popular, probabil intrat în română din primele secole ale creștinismului (Murnu 9, Diculescu, Elementele, 472). - ''Dicționarul etimologic român'', Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966, ''apud'' http://dexonline.ro/definitie/azim%C4%83</ref> este pâinea necrescută, făcută din aluat nedospit, folosită de mai multe popoare din Orient.

==La evrei==
La evrei, azima este legată de ritualul de [[Paşte]], pregătindu-se în ajunul Paştilor în semn de aducere aminte de cina pe care poporul ales a luat-o în ajunul ieşirii din Egipt<ref>Ieşire 12, 34, 39; Deuteronom 16, 3</ref>. Evreii consideram azimele mai "curate" decât pâinile dospite<ref>Ieşire 34, 25; I Cor. 5, 7 ş.u.)</ref>.

'''Sărbătoarea Azimelor''' (gr. ἀζυμίτης) era la evrei o sărbătoare agrară care dura 7 zile, şi se numea aşa pentru că pe lângă primele roade ale recoltei se aduceau azime ca ofrande<ref>Ieşire 12, 18; 23, 15; Levitic 23, 6</ref>. Cum prima zi a Azimelor coincidea cu Paştile evreilor începând cu secolul al VII-lea î.Hr., sărbătoarea era suprapusă şi identificată uneori cu Paştile<ref>Deuteronom 16, 1-8; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 26, 17; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1, 12; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 22, 1, 7; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 12, 3; 20, 6 ş.u.)</ref>.

==În Biserica creştină==
Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în [[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|epistola întâi către Corinteni]] - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru [[Hristos]] S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].

Pâinea nedospită (azimele) au rămas ca materie folosită la Sfânta Liturghie în unele [[Sfânta Tradiţie|tradiţii]] liturgice, cum ar fi în Occident şi în tradiţia armeniană.

==În tradiţia ascetică==
Pâinea nedospită (sub diferitele ei forme) a fost încă de la început folosită în tradiţia [[Asceza|ascetică]] ortodoxă (ex. [[Patericul egiptean]]), pentru simplitatea ei şi pentru faptul că putea fi conservată luni de zile.

==Note==
<references />

==Surse==
* http://dexonline.ro/definitie/azim%C4%83
* Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975

[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Noul Testament]]
[[Categorie:Vechiul Testament]]

[[en:Azymes]]