Vizualizare sursă pentru „Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților”

'''Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților''' este o parte componentă a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. Între anii 1991-2000 a fost condusă de IPS [[Pimen Zainea]], iar după decesul acestuia, de către IPS Calinic (intronizat la 26 iulie 2020). Este alcătuită din patru protopopiate: Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți și Fălticeni, toate în județul Suceava. Acestea cuprind 12 mănăstiri și peste 380 de parohii, cu aproape 400 de biserici, în care slujesc aproximativ 400 de preoți.

==Istoric==

=== Dosoftei Herescu (1750-1789) ===

În urma alegerii lui [[Iacob Putneanul]] ca mitropolit al Moldovei, în scaunul vlădicesc de la Rădăuți a fost ales Dosoftei Herescu. Noul episcop se trăgea dintr-o familie de mici boieri, părinții săi [[călugăr]]indu-se la bătrânețe. Își avea metania la [[mănăstirea Putna]], unde a fost pentru scurt timp [[egumen]]. Hirotonit și înscăunat la Rădăuți în noiembrie 1750, a avut o păstorire extrem de lungă și rodnică, dar și foarte agitată. Ca și înaintașii săi, a sporit averea eparhiei, prin cumpărări de moșii sau prin daniile unor credincioși. Este întâlnit ca membru în divanul domnesc, atunci când s-au luat măsuri de mare însemnătate pentru viața politică și socială a țării. Actele vremii îl amintesc mereu făcând felurite hotărnicii, deci fixând hotarele unor moșii, fie singur, fie cu unii dregători domnești.

Vlădica Dosoftei a fost și [[ctitor]] de locașuri sfinte, căci din banii lui s-au ridicat biserica din Vadul Vlădicii lângă Rădăuți (1773), biserica cu hramul Sfânta Treime din Cernăuți, ctitorită împreună cu fratele său, Ilie Medelnicerul (1774, mutată mai târziu la Clocucica) și biserica din Vicovu de Jos (1777, mutată mai târziu la Băhrinești). Toate erau biserici modeste din lemn. În 1781 cu banii săi a ridicat o clopotniță lângă biserica episcopală Sfântul Nicolae din Rădăuți, existentă și azi. Mănăstirii sale de metanie, Putna, i-a făcut mai multe danii. În 1771, deci în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, parohiile fostei eparhii a [[Episcopia Hotinului|Hotinului]] au fost trecute sub oblăduirea duhovnicească a episcopului Dosoftei Herescu. Au rămas sub jurisdicția Episcopiei din Rădăuți până în 1775, când au trecut la [[Mitropolia Proilaviei]]. Se cunosc de la vlădica Dosoftei zeci de antimise răspândite în bisericile din eparhia sa.

=== Schimbări politice și bisericești (1775) ===
==== Răpirea Bucovinei ====
Anul 1775 a adus schimbări însemnate în viața politică și, implicit, în cea bisericească a Moldovei. După războiul ruso-turc din 1768-1774, încheiat cu pacea de la Kuciuc-Kainargi (10 aprilie 1774), Austria a cerut Porții partea de nord a Moldovei, drept recompensă pentru ajutorul dat în cursul războiului. 

S-a susținut că era vorba doar de o rectificare de frontieră în sudul Galiției, care le era necesară pentru trecerea în Transilvania, prezentând în acest scop la Poartă o hartă falsă, în care teritoriul revendicat era redus la o fâșie îngustă. Pe baza unei convenții turco-austriece, din 7 mai 1775, Poarta a cedat Imperiului habsburgic acest teritoriu, cunoscut de-acum înainte sub numele de ''Bucovina''. Protestele domnitorului Grigorie III Ghica au avut ca urmare uciderea sa, din ordinul sultanului (1777).

Prin acest act politic, istoria eparhiei Rădăuților a intrat într-o nouă fază.

==== Schimbări administrative ====

În 1781, s-a făcut un schimb de parohii, între mitropolitul [[Gavriil Callimachi]] și episcopul Dosoftei Herescu, în sensul că Suceava și parohiile din jur, care aparțineau Mitropoliei, au fost cedate Episcopiei de Rădăuți, întrucât intraseră în hotarele Imperiului habsburgic, iar Mitropolia primea în schimb ținutul Dorohoi, neocupat de austrieci, aparținător până atunci de Rădăuți.

Pe baza unei hotărâri a împăratului Iosif II (1780-1790), din 12 decembrie 1781, reședința Episcopiei a fost mutată din Rădăuți la Cernăuți. Instalarea lui Dosoftei în Cernăuți s-a făcut la 30 ianuarie (19 febr. st.n.) 1782, de către generalul comandant al Bucovinei, Enzenberg, care i-a dăruit atunci o cruce de aur, ca dar al împăratului. De acum înainte și-a luat titlul de „episcop al Bucovinei” sau „episcop exempt al Bucovinei”. Prin aceasta, a încetat jurisdicția [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei]] asupra fostei Episcopii de Rădăuți, inclusiv asupra primei sale reședințe de la Suceava. Episcopia Bucovinei a fost subordonată în problemele spiritual-dogmatice Mitropoliei ortodoxe sârbe din Carloviț. În problemele administrative era pusă sub controlul Guvernului imperial din Viena. În 1786, când s-a făcut reorganizarea Bisericii din Bucovina, Episcopia a fost pusă sub jurisdicția Carlovițului și în problemele administrative, iar titularii ei urmau să facă parte din Sinodul mitropolitan de la Carloviț. În același an s-a publicat un regulament al noii eparhii, așa-numitul „Plan de organizare bisericească”.

==== Ultimii ani ai lui Dosoftei ====
După lungi tratative cu autoritățile, episcopul Dosoftei a izbutit să aducă la 13 septembrie 1783, în biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” de la mănăstirea Sf. Ioan din Suceava, moaștele Sfântului Ioan cel Nou, duse în Polonia în urmă cu aproape un veac de către mitropolitul Dosoftei.

Bătrânul episcop Dosoftei a murit la 22 ianuarie (2 februarie st. n.) 1789, după o păstorire de aproape patru decenii, timp în care, pe lângă multe bucurii, a avut și nefericirea de-a vedea răpită o parte din trupul țării și alipită Imperiului habsburgic. După moartea lui Dosoftei, s-au produs schimbări tot mai profunde în viața bisericească a Episcopiei Bucovinei.

Prin activitatea sa bogată, dar mai ales prin dârzenia cu care s-a împotrivit multor măsuri de înnoire și înstrăinare pe care voia să le introducă noua stăpânire, episcopul Dosoftei apare ca unul din ierarhii de vrednică pomenire din trecutul Moldovei.

=== Ridicarea la rang de arhiepiscopie ===
La [[23 ianuarie]] 1873 împăratul Franz Joseph I a ridicat Episcopia de Cernăuți la rangul de arhiepiscopie, iar episcopul de Cernăuți a devenit arhiepiscop-mitropolit. Primul mitropolit a fost [[Teofil Bendela]].

=== Reînființarea în 1990 ===
Arhiepiscopia, reînființată în 1990, după 40 de ani de la desființare, este succesoarea vechii episcopii a Rădăuților, înființată în secolul al XV-lea, ulterior transformată în Mitropolia Bucovinei (după încorporarea Bucovinei la Imperiul Austriac în 1775), mitropolie ce a activat până în 1948.

=== Perioada comunistă ===

Odată cu instaurarea regimului comunist Episcopia Rădăuților a fost scoasă de sub jurisdicția Mitropoliei de Cernăuți și trecută sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei.

== Situația curentă ==

De la mijlocul anului 2008, în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților funcționează cinci protopopiate, după ce protopopiatul Suceava care avea 150 de parohii a fost împărțit în două părți egale ca și număr de parohii, înființtaându-se în acest fel și protopopiatul Suceava 2. În anul 1989 erau 260 de parohii cu 300 de preoți și opt mănăstiri în tot județul Suceava, cu alte cuvinte în toată Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. La mijlocul anului 2008, numărul parohiilor crescuse la 400 iar cel al preoților și al așezămintelor monahale la 550 și, respectiv, la 38.

==Bibliografie==
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
* [[w:ro:Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților]]

== Legături externe ==
* [http://www.arhiepiscopiasucevei.ro www.arhiepiscopiasucevei.ro] - Site web oficial
* [http://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/mitropolia-moldovei-bucovinei/arhiepiscopia-sucevei-radautilor-70950.html Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor - protopopiate], 18 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/arhiepiscopia-sucevei-pusa-posesie-cu-cele-90000-hectare-padure-23-02-2005 Arhiepiscopia Sucevei pusă în posesie cu cele 90.000 de hectare de pădure], 23 februarie 2005, Cristina Strugari, ''Amos News''

[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]
[[Categorie:Eparhii românești]]