Vizualizare sursă pentru „Ioan al III-lea al Ierusalimului”

'''Ioan al III-lea al Ierusalimului''' a fost [[patriarh]] al [[Ierusalim|Ierusalimului]] între anii 516 și 524. Inițial [[Monofizitism|monofizit]], patriarhul Ioan al II-lea a devenit ortodox după ce a devenit patriarh de Ierusalim și a [[Anatemă|anatemizat]] pe toți împotrivitorii [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului IV Ecumenic]] de la [[Calcedon]]. 

Ioan, fiul lui Marcian, a fost [[episcop]] de Sebastia în [[Samaria]]. Înainte de a fi numit patriarh în [[Scaun|scaunul]] Ierusalimului, Ioan a fost episcop de Sebastia și susținător al partidei necalcedonienilor. Ioan a fost numit de împăratul Anastasie I după înlăturarea patriarhului [[Ilie I al Ierusalimului|Ilie]] (pentru vina de a-l fi susținut pe [[Flavian al II-lea al Antiohiei]]). După întronizarea sa în Ierusalim, Ioan a devenit Ortodox. <ref>Teofan Mărturisitorul, "Chronographia", ed. de Boors, Leipzig, 1883-1885, I, 156</ref>

Ioan al III-lea a acceptat hotărârile [[Sinod|sinodului]] de la [[Constantinopol]] ținut în [[20 iulie]] 518 și care anatemiza pe patriarhul [[Sever al Antiohiei]]. Mai mult, Ioan a convocat și el un sinod la Ierusalim care a întărit hotărârile sinodului din Constantinopol. Unul dintre cei care au participat la acest sinod de la Ierusalim a fost și sfântul [[Sava cel Sfințit]], [[Arhimandrit|arhimandritul]] lavrelor din [[Palestina]], puternic susținător al Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon. 

După [[Chiril din Schitopolis]], patriarhul Ioan a murit la [[20 aprilie]] 524.