Vizualizare sursă pentru „Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este o icoană făcătoare de minuni care a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de către Împăratul Bizanțului Ioan al VIII-lea Paleologul în anul 1429. O altă tradiție îl menționează pe Manuel al II-lea Paleologul ca fiind cel care a dăruit icoana în semn de recunoștință Voievodatului Moldovei. Este considerată cea mai frumoasă și cea mai veche icoană datată de tip Hodighitria din România.
Inițial, ea a fost așezată în biserica Sfântul Gheorghe – Mirăuți din Suceava care a îndeplinit rolul de Catedrală Mitropolitană a Moldovei, între anii 1402-1522. Icoana Maicii Domnului a stat în biserica Sfântul Gheorghe până în anul 1415, când a fost așezată în Mănăstirea Neamț, unde se află și acum.
În timpul Revoluției de la 1821, icoana a fost ascunsă din calea turcilor într-o poiană de pe Muntele Rusu. Acolo va sta îngropată din iunie 1821 până în octombrie 1822. Astăzi, pe locul în care a fost îngropată icoana Maicii domnului se află Schitul Icoana Veche.
Icoana aflată acum în biserica mare a Mănăstirii Neamnț este îmbrăcată în anii 1844-1845, într-o ferecătură ornamentată cu pietre prețioase, în timpul stareţului Neonil.
Icoana este cunoscută și sub numele de ”Lidianca” fiindcă unele tradiții o consideră copie fidelă a icoanei nefăcută de mână din orașul Lida, din Israel , care a fost întipărită în chip minunat pe un stîlp, în vremurile în care sfinții apostoli Petru și Ioan propovăduiau în Palestina. 
În  anul 665, viitorul Sfânt Patriarh Gherman al Constantinopolului, a comandat unui zugrav să îi facă o [https://icoanele.ro/icoane-pictate-pe-lemn icoană pictată pe lemn] care să fie copie fidelă a icoanei parietale din Lida. Atunci cînd devine patriarh, Sfântul Gheman o aduce la Constantinopol și o dăruiește Mănăstirii Heleopatra. La începutul prigoanei iconoclaste, în anul 716, este trimisă la Roma Papei Grigorie al III-lea. Timp de 106 ani  icoana stă în Basilica „Sfântul Petru” din Roma, căpătând astfel și numele de ”Romanca”. După perioada iconoclastă, icoana este readusă ( sau se întoarce singură, în chip minunat) în Mănăstirea Heleopatra, în vremea Sfintei Împărătese Teodora  și a Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului. Aici va sta până în jurul anului 1400, când se spune că a fost dăruită domnitorului Moldovei.
Stilul în care este făcută, o atestă ca fiind o [https://icoanele.ro/ icoană pictată] în secolul XIV, adică cu puțin timp înainte de a fi dăruită domnitorului Moldovei. O altă taină a vechimii icoanei, o constituie și starea de conservare a picturii, care nu poate fi atât de bună pentru o icoană de secol VII. Aceste lucruri constituie o minune în sine.

Bibliografie
https://doxologia.ro/icoana-maicii-domnului-de-la-manastirea-neamt-0
https://basilica.ro/calendar-ortodox-9-iulie
Viețile sfinților pe iunie, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2012