Vizualizare sursă pentru „Avraam de la Chilii”

[[Fișier:Carte-egypte-monastique.jpg|miniatura|dreapta|Harta Egiptului monastic]]
[[Cuvios]]ul '''Avraam''' (gr. Ἀβραὰμ) a fost unul din [[Părinții pustiei]] care a trăit la sfârșitul secolului al IV-lea la centrul monastic [[Chiliile]] din Egipt. Este cunoscut în principal din [[Patericul egiptean]], dar nu are zi de [[Praznic|prăznuire]] în niciunul din [[sinaxar]]ele vechi<ref>Cf. Monahul Filotheu Bălan, în ''Pateric Egyptean'', ed. cit., p. 43.</ref>.

==Viața==
[[Avva]] Avraam a fost un nevoitor de la Chili (v. Isaac preotul Chiliilor 3)<ref>Dom Lucien Regnault - în ''Les sentences des Pères du désert. Collection alphabétique'', Solesmes, 1981, p. 55 - este de părere că acest avva Avraam este altul decât avva Avraam care locuia împreună cu avva Isaac, preotul Chiliilor.</ref> din a doua generație de [[monah]]i, și ar putea fi același pe care l-a vizitat Sfântul [[Ioan Casian]] în [[Schetia|pustia Schitului]] în preajma anului 400, și care avea o uriașă dreaptă socotință (Convorbirea 24). Avva Nisteros îi povestește Sfântului Ioan Casian (Convorbirea 15:4) despre două minuni slăvite pe care le-a făcut în acea vreme Avva Avraam cel Simplu, foarte probabil același [[stareț]] pe care scriitorul l-a vizitat mai apoi.<ref>Cf. Monahul Filotheu Bălan, în ''Pateric Egyptean'', ed. cit., p. 43.</ref> 

Patericul mai menționează încă trei bătrâni cu numele Avraam, unul fiind [[ucenic]] al Avvei [[Sisoe cel Mare]], altul ucenic al Avvei [[Agaton de la Schetia|Agaton]], iar altul, amintit la Avva Teodor Eleftheropolitul, fiind de neam ivir (georgian).

==Apoftegme==
:''Patericul egiptean'' - Pentru avva Avraam:

1. Se spunea despre un bătrân, că a făcut cincizeci de ani, nici pâine mâncând, nici vin bând degrab și zicea că a omorât [[desfrânarea]] și [[iubirea de argint]] și [[slava deșartă]]. Și a venit la el avva Avraam, auzind că a spus acest cuvânt. Și i-a zis lui: “Tu ai spus cuvântul acesta?” A răspuns bătrânul: “Da”. Și i-a zis Avraam: “Iată, intri în [[Chilie|chilia]] ta, și găsești pe rogojina ta o femeie; poți să socotești că nu este femeie?” Răspuns-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să nu mă ating de ea”. Atunci a zis Avraam: “Iată, n-ai omorât [[patima]], ci este vie; dar este legată. Iarăși, când umbli pe drum, vezi piatra și hârburi, iar în mijlocul acestora, aur; poate mintea să socotească pe acesta ca pe acelea?” Zis-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să nu-l iau pe el”. Și a zis Avraam: “Iată este vie patima, dar este legată”. Mai departe, zice iarăși avva Avraam: “Iată, auzi despre doi frați, ca unul te iubește, iar altul te urăște și te vorbește de rău. De-or veni la tine, îi ai deopotrivă pe amândoi?” Răspuns-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să fac bine celui ce mă urăște ca și celui ce mă iubește”. Zis-a avva Avraam lui: “Apoi iată că sunt vii patimile, dar sunt numai legate de [[sfinți]]”.

2. Un frate a întrebat pe avva Avraam, zicând: “De mi se va întâmpla să mănânc de multe ori, ce este?” Și răspunzând bătrânul a zis: “Ce grăiești, frate? Atâta mănânci, sau socotești că ai venit la arie?”<ref>Lucrul fizic era suficient de redus, pentru strictul necesar, încât mintea să stea cu ușurință la rugăciune, iar hrana să nu fie decât o dată pe zi, spre seară. Doar în perioada secerișului, când monahii făceau un efort mai mare, adunându-și hrana pentru următorul an, dezlegau la mai multe mese pe zi (v. Sf. Ioan Casian, ''Convorbirea cu avva Moise'', C 2:11-24.).</ref>

3. Spunea avva Avraam pentru unul de la Schetia, că era scriitor și nu mânca pâine. Deci a venit la el un frate, rugându-se să-i scrie o carte. Deci bătrânul avându-și mintea să la privire, a scris trecând stihuri și n-a pus soroace <ref>Semne pe hârtie care delimetează un capitol de altul.</ref>. Iar fratele lui luând și vrând să pună soroace, a găsit niște cuvinte sărite și i-a zis bătrânului: “Avvo, sunt niște stihuri lăsate”. I-a zis bătrânul: “Du-te întâi de fă cele scrise și apoi vei veni și-ți voi scrie și celelalte!”

:''Patericul egiptean'' - Pentru avva Isaac, [[preot]]ul Chiliilor

3. Avva Isaac și avva Avraam erau împreună locuind, și intrând avva Avraam, l-a aflat pe avva Isaac plângând. Și i-a zis lui: „Ce plângi?” Și a zis bătrânul: „Pentru ce să nu plângem? Că unde avem să mergem? Au adormit părinții noștri, că ne ajunge nouă lucrul mâinilor la chiria luntrelor pe care o dăm, mergând să ne ducem la bătrâni. Iar acum am rămas sărmani (i.e. orfani). Pentru aceasta și eu plâng.”

==Note==
<references />

==Surse==
* ''Patericul egiptean'' - ediția românească
* ''Les sentences des Pères du désert'' - collection alphabétique, Solesmes, 1981
* ''Pateric Egyptean'', ed. Sofia, București, 2011 (diortosit, completat și adnotat de monahul Filotheu Bălan)
* ''Patericul Mare, Apoftegmele Părinților pustiei - colecția tematică'', Editura Bizantină, București, 2015 (traducere, introducere și note de Pr. Prof. Constantin Coman).

[[Categorie:Cuvioși]]
[[Categorie:Părinți ai pustiei]]