Vizualizare sursă pentru „Veniamin Costachi”

{{În lucru}}
{{Cutie Biografie Episcopi
| Nume = IPS Veniamin Costachi
| Imagine = [[Fișier:Veniamin_Costachi.jpg|thumb|250px|center|Mitropolitul Veniamin Costachi,<br/>litografie de de Constantin Lecca]]
| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]
| Reşedinţă = Iași
| Formulă = IPS
| Titlul = [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]]
| Perioada = 1803-1842
| Predecesor = Iacob Stamati
| Succesor = [[Sofronie Miclescu]]
| Hirotonire preot = 1788
| Hirotonire episcop = [[27 iunie]] 1792
| Consecratori =
| Titluri precedente = Episcop al Hușilor (1792-1796)<br/>Episcop al Romanului (1796-1803)
| Funcţii = 
| Data naşterii = 1768
| Locul naşterii = Roșieşti, județul Vaslui
| Data morţii = d. [[18 decembrie]] 1846
| Locul morţii = Mănăstirea Slatina
|}}
'''Veniamin Costachi''' (pe numele de mirean '''Vasile Costachi'''; n. 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. [[18 decembrie]] 1846, Mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost episcop al Hușilor (1792-1796), al Romanului (1796-1783) și [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] (1803-1842).

==Viața==
Vasile Costachi, fiul lui Grigorie Costachi, se trăgea dintr-o veche familie boierească din Moldova. Unul dintre strămoșii lui era vornicul Boldur, sfetnic al lui [[Ștefan cel Mare]]. Alți strămoși ai lui din partea tatălui au fost, de asemenea, sfetnici domnești și [[ctitor]]i de lăcașuri sfinte (pe la 1622 un Gavriil Costachi a ctitorit mănăstirea Bursuci). Mama sa, Maria, născută Cantacuzino, provenea din vechea familie a Cantacuzinilor, care dăduse mulți oameni de seamă în viața politică și culturală a Țării Românești și a Moldovei. Frații viitorului mitropolit erau: Matei, ajuns mare postelnic, Constantin, călugărit sub numele de Chesarie - dichiu la Episcopia Romanului -, Elena, călugărită sub numele de Ecaterina, iar după primirea schimei mari Elisabeta - [[stareț]]ă la mănăstirea Socola, apoi, timp de 30 de ani, la [[Mănăstirea Agapia (Neamț)|Agapia]] - și vornicul Șerban Costachi, care a ajuns mai târziu unul din sfătuitorii mitropolitului.

A învățat carte mai întâi în casa părintească, apoi la „Academia Vasiliană” din Iași și la [[Mănăstirea Neamț]]. La vârsta de 16 ani, în 1784, la dorința tatălui său care era grav bolnav, s-a [[călugăr]]it, primind numele [[monah]]al '''Veniamin'''. Protectorul său, Iacob Stamati, pe atunci [[Episcop]] al Hușilor, l-a recomandat [[Mitropolit]]ului Leon Gheucă (1786–1788), și astfel Veniamin Costachi este [[Hirotonie|hirotonit]] [[ieromonah]] la [[Catedrala mitropolitană din Iași]] în 1788, fiind numit mare eclesiarh al catedralei mitropolitane. În anul 1789 este numit [[arhimandrit]] și [[egumen]] al Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași.

După ce Iacob Stamati ajunge [[Mitropolia Moldovei|Mitropolit al Moldovei]], Veniamin este ales episcop al Hușilor ([[26 iunie]] 1792). A păstorit acea [[eparhie]] până 1796, când a fost ales episcop al Romanului ([[1 iunie]] 1796). Atât în eparhia Hușilor, cât și în cea a Romanului, s-a ocupat, printre altele, de îmbunătățirea școlilor și a bisericilor (de exemplu actuala biserică din satul Ulmi, comuna Belcești, județul Iași, a fost construită cu sprijinul său). A făcut numeroase acte de caritate care i-au atras recunoștința celor care îl cunoșteau și l-au făcut cunoscut și iubit în toată Moldova. Aceste fapte au contribuit și ele la alegerea sa ca Mitropolit al Moldovei în anul 1803, după moartea lui Iacob Stamati.

În activitatea sa de mitropolit, pe lângă îndatoririle bisericești, a dus o activitate neobosită pentru ridicarea culturală a țării. În primul rând s-a ocupat de școli și a izbutetit să-l convingă pe Alexandru Moruzi (Domnitorul Moldovei între 1802-1807) să dea hrisovul domnesc din 24 mai 1803, care cuprindea următoarele hotărâri:
# Se instituie pentru conducerea școlilor o eforie compusă din mitropolit și doi mari boieri
# Se înființează 6 școli românești județene în principalele orașe ale Moldovei
# Școlile sunt deschise deopotrivă și pământenilor și străinilor, și bogaților și săracilor, iar pentru copiii lipsiți de mijloace se instituie un număr de burse
# Pe lângă taxa de 4 lei, percepută de la preoți pentru întreținerea școlilor, se va lua și din visteria țării o sumă însemnată

==Lucrări publicate==
* ''Tâlcuirea celor șapte taine'', Iași, 1807
* ''Chiriacodromionul la Apostolii duminecilor de preste an'', Mănăstirea Neamț, 1811
* ''Adoleshia filotheos adecă Îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu'', Iași, 1815
* ''Istoria Vechiului și a Noului Testament'', Iași, 1824
* ''Funie sau frânghie întreită'', Iași, 1831
* ''Iubitorul de înțelepciune'', 1831
* ''Oglinda omului celui dinlauntru'', 1833
* ''Dumnezeieștile liturghii'', 1834
* ''Didahii sau cuvinte de învățătură'', 1837
* ''Istoria bisericească'' (traducere după cartea arhiepiscopului Meletie al Atenei), 5 volume, Iași, 1841-1843 
* ''Piatra scandelei sau lămuriri despre începuturile și pricinile adevărate ale schismei'', Iași, 1844
* ''Pidalionul'' (o colecție de canoane), Mănăstirea Neamț, 1844 
* ''Îndeletnicire despre buna murire'', Iași, 1845

==Bibliografie==
* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/VeniaminCostachi.html Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români: Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei'']
* Nicolae Iorga, ''Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi'', București, 1907
* Gheorghe Adamescu, ''Istoria literaturii române'', București, 1913
* ''Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900'', București, 1979


{{start box}}
{{succesiune|
înainte=Iacob Stamati|
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
ani=1803-1842|
după=[[Sofronie Miclescu]]}}
{{end box}}

[[Categorie:Mitropoliți români]]