Vizualizare sursă pentru „Lucia din Siracuza”

{{Îmbunătăţire}}
[[Image:Aa-StLucy.jpg|right|thumb|Sfânta Lucia din Siracuza]]
Sfânta fecioară muceniță '''Lucia''' (283-304) s-a născut în Siracuza (Sicilia) și a primit moarte mucenicească pentru credința creștină în timpul persecuției lui Dioclețian, în jurul anului 304 d.Hr. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[13 decembrie]]. 

Nu există nici un dubiu referitor la cinstirea puternică de care se bucura Sfânta Lucia în [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)#Perioada pre-niceeană (100–325)|Biserica Primară]]. Ea este una din puținele sfinte ale căror nume se regăsesc în canonul Papei [[Grigorie Dialogul|Grigorie cel Mare]], pe lângă rugăciuni speciale și [[antifon|antifoane]] ale ei în Sacramentariul său. De asemenea, Sfânta Lucia este pomenită în vechiul [[Martirologiu]] Roman. La începutul secolului al VIII-lea, Episcopul Aldhelm de Sherborne a inclus o scurtă descriere a vieții ei printre virginele din ''De Laude Virginitatis,'' iar Venerabilul [[Beda]], la rândul lui, a inclus povestea Sfintei Lucia în propriul său Martirologiu. 

==Viața==
Lucia s-a născut din părinți de viță nobilă și bogați în jurul anului 283. Tatăl ei era de origine romană, dar moartea acestuia la o vârstă tânără a lăsat-o pe Lucia în grija mamei, al cărei nume, Eutihia, pare să indice că era de origine greacă.

Mama ei, Eutihia, a suferit mulți ani de dizenterie. Lucia a auzit de renumele Sfintei [[Agatha din Palermo]], patroane Cataniei; când cele două erau la Liturghie, s-a citit din [[Noul Testament|Sfânta Evanghelie]] pericopa femeii care s-a vindecat de dizenterie  prin atingerea de marginea hainei lui Iisus Hristos, ceea ce a făcut-o pe mama Luciei să se roage la mormântul Sfintei Agatha. Cele două au stat în rugăciune toată noaptea, până când au adormit de oboseală. Atunci Sfânta Agatha i-a apărut într-o vedeniei Luciei  și i-a spus: "În curând vei fi gloria Siracuzei, așa cum eu sunt cea a Cataniei." În acea clipă, Eutihia s-a vindecat.

Lucia și-a consacrat fecioria, în secret, lui Dumnezeu și și-a împărțit averea săracilor. Deoarece a refuzat să se mărite cu un păgân, pretendentul respins a denunțat-o prefectului Paschasius că este creștină și a fost arestată. 

Înainte de toate, ea a fost condamnată să sufere rușinea prostituției; dar cu tărie de la Dumnezeu, ea a stat nemișcată, astfel încât ei nu au putut-o să o tragă la locul rușinii, și astfel ea și-a păstrat puritatea. Apoi, păgânii au încercat să o ardă de vie, și au îngrămădit legături de lemne în jurul ei și le-au dat foc, dar, din nou, Dumnezeu a salvat-o. Într-un sfârșit, a fost  ucisă prin decapitare cu sabia și și-a dat duhul în mâinile Domnului. ''Sfântă Muceniță Lucia, roagă-te lui Dumneze pentru noi!''

Numele de Lucia vine din latinescul ''lux'' sau ''lucis'' care înseamnă "lumină", și, deoarece, ea a fost orbită de către torționaii ei, este considerată sfânat patroană a vederii, a orbilor și a lucidității.<ref group="note">În arta occidentală, ochii Luciei sunt, uneori, sunt pictați pe o tavă ținută în mână de sfântă (asemănător cu icoana Sfintei [[Parascheva de la Iași|Parascheva]]).</ref> Nu trebuie confundată cu Sfânta Lucia din Campania ([[6 iulie]]).

===Moaștele===
În privința moaștelor sale, călugărul [[w: Sigebert of Gembloux|Sigebert]] din Gembloux (1030-1112), a scris că trupul ei a rămas în Sicilia nederanjat timp de 400 de ani. Dar în 878, în timp ce tâlharii sarazini islamiști amenințau Siracuza, moaștele ei au fost transferate într-un loc secret. 

În 1039 generalul bizantin [[https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Maniaces|George Maniaces]] le-a luat și le-a dus la Constantinopol. În timpul [[https://ro.orthodoxwiki.org/Istoria_Bisericii_Ortodoxe_(cronologie)#Perioada_bizantină_târzie_(843-1453)|cuceririi Constantinopolului din 1204]], francezii au găsit mai multe moaște acolo, iar Dogele Veneției le-a dus mănăstirii San Giorgio din Veneția. În 1313, au fost mutate în Veneția în biserica dedicată ei. În 1513 venețienii au dăruit capul Sfintei Lucia lui Ludovic al XII-lea al Franței, care le-a depus în catedrala orașului Bourges.

Până în 1861 rămășițele moaștelor Sfintei Lucia au fost cinstite în biserica dedicată ei  din Veneția. După demolarea acestei biserici pentru a face loc noului terminal de cale ferată, au fost transferate în biserica [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_bisericilor_din_Veneția|San Geremia]] (Veneția). 

Alte părți ale corpului Sfintei Lucia și-au găsit locul în Roma, Napoli,<ref group="note">Biserica [http://faculty.ed.umuc.edu/~jmatthew/naples/sgvmagg.htm San Giovanni Maggiore] din Napoli pretinde chiar că ar avea ochii ei.</ref> Verona, Lisabona, Milano, dar și în Germania și Franța.<ref>Peter Popham. "[http://www.independent.co.uk/news/world/europe/santa-lucia-of-the-gondoliers-brought-home-to-sicily-after-a-millennium-691612.html Santa Lucia of the gondoliers brought home to Sicily after a millennium]." The Independent (UK). 17 December 2004.</ref>

==Imnografie==
===[[Tropar]] ([[Glas|Glasul]] 5)===
Purtând mantia luminoasă a fecioriei <br>
Și fiind logodită Dătătorul de Viață [[Hristos]]<br>
Ai renunțat la dragostea logodnicului pământesc <br>
O Sfântă Muceniță Lucia <br>
Astfel ca dar de nuntă<br>
I-ai adus lui Hristos revăsrsarea [[Mucenic|sânge]]lui tău<br>
Ceea ce te rogi Lui pentru noi!

===Apolytikion, Kontakion, Megalynarion (Grecește)===
'''Ἀπολυτίκιον. Ἦχος πλ. α’. Τὸν συνάναρχον Λόγον.'''<br>
Παρθενίας φοροῦσα χλαῖναν ὑπέρλαμπρον,<br> 
παρθενικῶς ἐμνηστεύθης τῷ Ζωοδότῃ Χριστῷ,<br> 
καὶ ἀγάπην γεηροῦ μνηστῆρος ἔλιπες·<br> 
ὅθεν ὡς δῶρα νυμφικά, προσενήνοχας αὐτῷ,<br> 
τὰ ῥεῖθρα τῶν σῶν αἱμάτων, Λούκια Παρθενομάρτυς,<br> 
ᾧ καὶ πρεσβεύεις ὑπὲρ πάντων ἡμῶν.

'''Κοντάκιον. Ἦχος γ’. Ἡ Παρθένος σήμερον.'''<br>
Τὴν λαμπράν σου ἄθλησιν, ἀνευφημοῦντες ἐν πόθῳ,<br> 
ὡς ἁγνὴν παρθένον σε, καὶ ἀθληφόρον τιμῶμεν·<br> 
μόνον γὰρ, Χριστοῦ τὸ κάλλος ἐπιποθοῦσα, ἅπασαν,<br> 
ἀπεβδελύξω φθαρτῶν ἰδέαν· διὰ τοῦτο καὶ τμηθεῖσα,<br> 
ἀφθάρτου δόξης Λουκία ἔτυχες.

'''Μεγαλυνάριον.'''<br>
Φίλτρῳ πτερωθεῖσα τῷ θεϊκῷ,<br> 
μνήστορος γηΐνου, ὑπερέδραμες τὴν στοργήν,<br> 
καὶ ὀδμαῖς ἀΰλοις, τοῦ Λόγου ἑπομένη,<br> 
Λουκία Ἀθληφόρε, νομίμως ἤθλησας.

==Note==
<references group="note" />

==Referințe== 
<references/>

==Surse==
* (ro) http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie13.htm
* (en) [https://oca.org/saints/lives/2016/12/13/103536-virginmartyr-lucy-of-syracuse Virginmartyr Lucy of Syracuse]. OCA - The Lives of the Saints.
* (en) "[http://web.archive.org/web/20070609060732/http://www.engl.virginia.edu/OE/aelfric/lucy.html Ælfric's Life of St. Lucy]." In: Ælfric's Lives of Saints. Early English Text Society, original series, vols. 76, 82, 94, 114. London, 1881-1900. (Internet Archive - Way Back Machine).
* (en) James Bridge. "[http://www.newadvent.org/cathen/09414a.htm St. Lucy]." The Catholic Encyclopedia (New Advent). Vol. 9. New York: Robert Appleton Company, 1910. 
* (en) [[w:Saint Lucy|Saint Lucy]] at Wikipedia.
* (en) Peter Popham. "[http://www.independent.co.uk/news/world/europe/santa-lucia-of-the-gondoliers-brought-home-to-sicily-after-a-millennium-691612.html Santa Lucia of the gondoliers brought home to Sicily after a millennium]." The Independent (UK). 17 December 2004.
* (gr) Great Synaxaristes: ''[http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1440/sxsaintinfo.aspx Ἡ Ἁγία Λουκία ἡ Παρθενομάρτυς].'' 13 Δεκεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.

==Legături externe==
* [[w:Saint Lucy's Day|Saint Lucy's Day]]

[[Categorie:Mucenici]]
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Sfinți pre-niceeni]]

[[el:Λουκία ἡ Παρθενομάρτυς]]
[[en:Lucy of Syracuse]]