Vizualizare sursă pentru „Iacob Putneanul”

{{În curs}}
[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] '''Iacob Putneanul''' (n. [[20 ianuarie]] 1719 - d. [[15 mai]] 1778) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei| mitropolit al Moldovei]] între anii 1750-1760. El și-a închinat întreaga viață slujirii Bisericii, luminării poporului prin școală și tipar, apărării celor nedreptățiți și povățuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci și smeriți, care a dus o viață de Sfânt”.<br> 
[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul [[Sfinți]]lor, cu zi de [[prăznuire]] la [[15 mai]], ziua trecerii sale la cele veșnice.

==Viața==
Sf. Iacob Putneanul s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din nordul Moldovei. La numai 12 ani a intrat în viața [[monah]]ală, ca [[Treptele călugăriei#Novicele|ucenic]] la [[Mănăstirea Putna]]. Formarea sa duhovnicească este legată și de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), cel care, la Kiev, l-a convins pe [[Paisie de la Neamț|Paisie Velicikovski]] să vină în Moldova.

S-a remarcat printre monahii de la Putna prin „înțelepciune de bătrân și viață aleasă”, fiind [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] la numai 17 ani și fiind apoi [[egumen]] al Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani (în 1744). În anul 1745 a fost ales [[episcop]] de Rădăuți, unde s-a remarcat, printre altele, prin tipărirea unui [[Liturghier]] bilingv (în slavonă și română) și unde a înființat o școală pentru învățarea limbilor slavonă, greacă și română.

După doar cinci ani, vrednicia și râvna sa ca episcop, au fost hotărâtoare în alegerea sa ca [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei]]. A păstorit această mitropolie, din scaunul de la Iași, timp de zece ani (1750-1760), într-o perioadă dificilă pentru Țara Moldovei, în acest interval schimbându-se nu mai puțin de cinci [[Listă a Domnilor Moldovei|domni]]: Constantin Racoviță, Matei Ghica, Constantin Racoviță (a doua oară), Scarlat Ghica și Ioan Teodor Callimachi.

În perioada cât a fost mitropolit, Iacob Putneanul a desfășurat și o intensă activitate culturală, promovând tiparul românesc și veghind la traducerea de cărți folositoare sufletului. Reușind să deschidă o tipografie, în 10 ani a tipărit 15 cărți de slujbă bisericească și învățătură în limba română, care au fost folosite în bisericile și mănăstirile din toate ținuturile locuite de români. A avut grijă și de românii din Transilvania, amenințați în acea perioadă să-și lepede credința strămoșească, grijă pe care și-a manifestat-o atât prin tipărirea de cărți spre apărarea dreptei credințe, cât și prin [[hirotonire]]a de [[Preot|preoți]] și trimiterea de antimise în parohiile lipsite de păstori sufletești din Maramureș și din ținutul Clujului. El era îndurerat pentru neștiința de carte a păstoriții săi, deoarece, după cum spunea, „''din creșterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată viața curge''”. De aceea a înființat școli și a tipărit cărți de învățătură și de slujbă, dând la lumină primul Abecedar românesc (''Bucvar'') și înființând, pentru copiii satului Putna, prima școală rurală din Moldova. A dispus și traducerea în românește a  „Vieților sfinților”, dar în vremea păstoririi sale s-a reușit doar traducerea primelor 6 din cele 12 volume.

Pe lângă purtarea de grijă față de Mănăstirea Putna (pe care a restaurat-o între anii 1756-1760) și așezămintele ei, Mitropolitul Iacob Putneanul a ajutat și alte mănăstiri și biserici, ca Mănăstirea Doljești, biserica Sfântul Dumitru din Suceava, Catedrala episcopală din Suceava, Mănăstirea și spitalul Sfântul Spiridon din Iași, precum și altele.

==Scrieri==

==Proslăvirea ca sfânt==
În ședința din 6-7 iunie 2016, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât trecerea [[mitropolit]]ului Iacob Putneanul în rândul [[Sfinți]]lor, cu zi de [[Praznic|prăznuire]] la [[15 mai]], ziua trecerii sale la cele veșnice.

==Imnografie==
''[[Tropar]], [[glas|glasul]] glasul al 3-lea, [[podobie]] „Mare apărător”'':
:Grija cea lumească lepădând și viața pustnicească trăind, ca un bun păstor turma cea cuvântătoare a Moldovei ai păzit, pentru aceasta cu îngerii în ceruri te veselești, Sfinte Ierarhe Iacob, Arhiereul lui Hristos, roagă-te pentru sufletele noastre.

''[[Condac]], [[glas|glasul]] al 4-lea:''
:Cu fapte bune și cu virtuți împodobindu-te, Sfinte Ierarhe Iacob, dascăl iscusit al credincioșilor te-ai arătat și înnoitor al mănăstirii Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Sfânt te-ai învrednicit. Pentru aceasta, Hristos te-a preamărit în ceruri, unde te rogi neîncetat pentru sufletele noastre.

==Bibliografie==
* [http://basilica.ro/viata-sf-iacob-putneanul-mitropolitul-moldovei/ Iulian Dumitrașcu, ''Viața Sf. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei''], 7 iunie 2016, Agenția de știri ''Basilica.ro''
* [[Teoctist (Arăpașu) al României|IPS Teoctist]], ''Mitropolitul Iacob Putneanul (1719-1778)'', Editura Mănăstirii Neamț, 1978


{{start box}}
{{succesiune|
înainte=Nechifor|
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
ani=1750-1760|
după=Gavriil Callimachi}}
{{end box}}


[[Categorie:Sfinți români]]
[[Categorie:Mitropoliți români]]