Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Varlaam al Moldovei

12.701 octeți adăugați, 13 ianuarie 2024 18:31
Adăugare detalii din Pr. Păcurariu
|biserici=
|site=
|}}Sfântul [[Ierarh]] '''Varlaam (Moțoc) al Moldovei''' (n. 1585 - d. [[18 august]] 1657) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei]] între anii 1632-1653. Este considerat a fi unul dintre întemeietorii limbii române literare, îndeosebi prin [[Cazania lui Varlaam|Cazania sa]]. A tradus și compus mai multe lucrări de spiritualitate. Biserica Ortodoxă îl [[prăznuire|prăznuiește]] pe [[30 august]]. Sub Varlaam s-a înființat prima tipografie din Moldova, în care au apărut primele cărți de conținut teologic în românește, s-a întrunit un sinod la Iași, care a cercetat „Mărturisirea Ortodoxă” a lui [[Petru Movilă]], un alt sinod care a luat măsuri împotriva acțiunii prozelitiste dusă de calvinii din Transilvania, s-au ridicat [[biserică|biserici]] și [[mănăstire|mănăstiri]], între care biserica [[Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi|Sfinții Trei Ierarhi]] din Iași, în care au fost așezate [[moaște]]le [[Parascheva de la Iași|Sfintei Cuvioase Parascheva]], au fost ajutate cele patru [[Patriarhie|Patriarhii]] ortodoxe și alte așezăminte bisericești din Răsărit.
==Viața==
=== Perioada mănăstirească ===
Sf. Varlaam (pe numele de de mirean '''Vasile Moțoc''') s-a născut în jurul anului 1580. Provenea dintr-o familie de răzeși (din Borcești, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamț, după unele surse <ref>[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=14 Sfinți români]. Accesat 19 iulie 2012</ref>, sau din
din Bolotești, județul Vrancea, după alte surse<ref>[http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-varlaam-moldovei-73090.html Sfântul Varlaam al Moldovei]. Accesat 19 iulie 2012</ref>)
A intrat în [[monah]]ism la [[schit]]ul Zosim, pe valea pârâului Secu, unde a învățat greaca și slavona. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de '''Varlaam'''. Fiind un bun povățuitor, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit [[egumen]] al mănăstirii.
Pe lângă grijile gospodărești, egumenul Varlaam a avut și frumoase preocupări cărturărești. Acum a tradus în românește lucrarea ascetică Scara sau Lepădătura Sfântului [[Ioan Scărarul]] (1618). Datorită rodnicei sale activități cărturărești, cât și vieții sale îmbunătățite, a fost [[hirotesie|hirotesit]] [[arhimandrit]]. === Misiunea in Kiev și Rusia === A ajuns în curând unul dintre oamenii de încredere ai domnitorului Miron Barnovschi (1626-1629 și 1633). Acesta, împreună cu [[mitropolit]]ul [[Anastasie Crimca]], au încredințat arhimandritului Varlaam o misiune la Kiev și Moscova. A plecat în decembrie 1628, fiind însoțit de câțiva dregători și călugări, precum și de mai mulți slujitori. Avea asupra lui mai multe scrisori de recomandare către țarul Mihail Fedorovici al Rusiei (1613-1645) și către [[patriarh]]ul Filaret Nichitici al Moscovei, din partea lui Miron Barnovschi și a lui Anastasie Crimca, în care se arăta că este trimis în Rusia ca să cumpere icoane pentru [[mănăstirea Dragomirna]] și pentru alte două biserici [[ctitorie|ctitorite]] de domnul moldovean (la Bârnova și în Iași). În drum spre Moscova, solia s-a oprit la Kiev, unde era egumen al Lavrei Pecerska fiul de domn român [[Petru Movilă]]. Varlaam i-a predat manuscrisul unui [[Octoih]] slavon de la [[Mănăstirea Neamț|Neamț]], cerut de Petru Movilă în vederea tipăririi unei noi ediții slave, îndreptate (Octoihul a apărut la Lvov, în 1630, fiind închinat lui Miron Barnovschi și lui Petru Movilă: pe carte apar și stemele celor două țări românești, în care domnise tatăl său, Simion Movilă). După o ședere de câteva zile, solia a pornit spre Moscova, primind acum și scrisori de recomandare către țar și patriarh din partea lui Petru Movilă și a mitropolitului Iov Boretki al Kievului. Ajunși la Moscova, solii moldoveni au fost unul primiți în audiență de țar, la 4 martie 1629. Varlaam a comandat apoi mai multe icoane după modelul ales de el de doi zugravi din Moscova. A zăbovit în capitala Rusiei aproape un an, nefiind terminate icoanele. Cu toate acestea, la 20 decembrie 1629 a plecat spre țară, dar fără icoane, căci patriarhul Filaret considera icoanele executate ca „necuvioase”, fapt pentru care n-a îngăduit ieșirea lor din întemeietorii limbii române literarețară. Le-a obținut Vasile Lupu, mult mai târziu, prin 1639. Printre altele Ajuns acasă, arhimandritul Varlaam a tradus găsit lucrurile schimbate, căci Anastasie Crimca murise, iar scaunul domnesc fusese ocupat de Alexandru Coconul (1629-1630), înlocuit curând cu Moise Movilă (1630-1631). === Hirotonia întru arhiereu === S-a retras atunci la [[mănăstirea Secu]]. Nu peste mult timp, însă, a murit mitropolitul Atanasie (13 iulie 1632). Frumoasele sale însușiri duhovnicești, cultura sa adâncă și strădaniile neobosite în slujba Bisericii și a țării au făcut pe arhimandritul Varlaam vrednic să fie ales în [[scaun]]ul mitropolitan, trecându-se peste bătrânii [[episcop]]i de [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Roman]], [[Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților|Rădăuți]] și Huși. A fost hirotonit întru [[arhiereu]] în românește ''Scara Sfziua de 23 septembrie 1632. Cu acest prilej, a rostit o cuvântare învățatul dascăl și predicator grec Meletie Syrigos (1586-1664), aflat pe atunci la Iași. Ioan Primii ani de păstorire ai mitropolitului Varlaam au căzut în vremuri destul de tulburi, din Sinai''pricina prea deselor schimbări de domni, dar a continuat apoi neîntreruptă în tot cursul domniei lui Vasile Lupu.
După ce a fost sfetnic al domnitorului Miron Barnovski al Moldovei (timp în care a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev, în 1628), a devenit === Activități ca mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653.===
Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul voievodului [[Vasile Lupu]]. Sprijinit și de Sf. Mitropolit [[Petru Movilă]] al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași. Faptul că în Moldova s-a înființat așa de târziu o tiparniță (aproape la un veac și jumătate după a lui [[Macarie al II-lea|Macarie]] în Țara Românească) poate fi explicat prin existența atâtor centre de caligrafiere a manuscriselor, îndeosebi în limba slavonă, care au împiedicat introducerea mai timpurie a tiparului.
A publicat în limba română scrierile ''[[Cazanialui Varlaam|Cazania]]'', ''Cele șapte taine'', ''Răspunsul împotriva catehismului calvinesc'', ''Pravila'', ''Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu'' etc.<ref name="dictionarul">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/V/MitropolitulVarlaam.html Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români: Mitropolitul Varlaam]</ref>
Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea [[scaun]]ului de [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarh ecumenic al Constantinopolului]]. În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a lui Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele [[Parascheva de la Iași|Sf. Cuvioase Parascheva]], dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.<ref name="dictionarul"/>
S-a ocupat de organizarea [[Sinod]]ului de la Iași din 1642. S-a îngrijit de construcția bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iași, unde a așezat moaștele Sf. [[Parascheva de la Iași|Parascheva]]. A contribuit la înființarea Academiei Domnești de la Iași. S-a retras la [[Mănăstirea Secu]] în 1653, unde a rămas până la moartea sa, în 1657. === Retragerea === În aprilie 1653, Vasile Vodă Lupu a pierdut scaunul domnesc, retrăgându-se spre Hotin. Desigur, odată cu el a plecat și mitropolitul Varlaam, care i-a fost colaborator prețios în tot cursul domniei. Din Letopisețul lui [[Miron Costin]] aflăm că noului domn Gheorghe Ștefan „i-au citit [[Molitfă|molitva]] de domnie Ghedeon episcopul de Huș, fiind mitropolitul Varlaam ieșit la munte, la mănăstirea Secul”. Astfel, după o păstorire plină de fapte mari pentru țara și Biserica Moldovei, mitropolitul Varlaam se reîntoarcea în mănăstirea sa de metanie, de unde plecase în urmă cu 21 de ani. A viețuit la [[Mănăstirea Secu|Secu]] încă patru ani. Este pomenit în mai multe acte ale vremii, interesându-se de starea materială a mănăstirii. Și-a redactat în câteva rânduri testamentul, ultimul fiind din 18 august 1657. Două din ele nu le-a putut iscăli „că au fost bolnav, fulgerat de mîini… ce unde-i trebuia punea pecetea”. Probabil era paralizat. Toate lucrurile agonisite în cursul vieții le lăsa mănăstirii Secu: sate, vii, prisăci, mori, case etc. Pentru rude, rânduia să se dea doar patru boloboace de miere surorii sale Caterina (peste patru ani, ea însăși făcea o însemnată danie mănăstirii Secu). Rânduia de asemenea ca niciun nepot să nu mai ceară nimic, căci „s-a îndurat” de ei fiind în viață. La scurtă vreme după întocmirea diatei, mitropolitul Varlaam „s-a dus în casa cea de lut a moșilor săi”, după cuvântul său din „predoslovia” Cazaniei rămase de la el. A fost îngropat în mormântul pe care și l-a pregătit singur, lângă zidul de miazăzi al bisericii mănăstirii Secu, spre strana dreaptă. Data trecerii sale din viață nu mai a fost trecută pe lespedea de piatră de pe mormânt.
După ce voievodul == Biserica și colegiul de la Trei Ierarhi == Datorită sprijinului generos al lui Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc , cultura, arta și, în anul 1653general, viața bisericească au cunoscut o stare de înflorire, cum nu se mai întâlnise în Moldova din timpul lui [[Ștefan cel Mare]] și [[Petru Rareș]]. Mitropolitul Varlaamnu a fost un simplu martor al acestei vieți culturale-bisericești înfloritoare, ci el va fi îndemnat pe domn la săvârșirea unora din faptele sale. === Biserica Sfinții Trei Ierarhi === Între altele, Vasile Vodă Lupu a ctitorit minunata mănăstire Sfinții Trei Ierarhi din Iași, dornic de liniște și de rugăciuneo capodoperă a artei moldovene, scare „s-a retras la sfințit cu mâna [[Mănăstirea Secuarhiepiscop]]ului Varlaam”, la 6 mai 1639, după cum arată pisania slavonă așezată deasupra ușii de intrare. Acolo Pictura a mai trăit fost făcută de patru zugravi ruși, câțiva animai târziu. Ea a devenit pentru un timp catedrală mitropolitană, căci mitropolitul Varlaam stătea mai mult la Iași decât la Suceava. Pentru că Vasile Lupu plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice, Sinodul acesteia, în smereniefrunte cu ecumenicul Partenie I (1639-1644), a hotărât să dăruiască domnului moldovean moaștele Sfintei Parascheva, aflate pe atunci în rugăciune Constantinopol. În iunie 1641, moaștele, însoțite de trei mitropoliți greci, au fost aduse în Moldova. La Galați, alaiul cu sfintele moaște a fost întâmpinat de Vasile Lupu, de episcopii Evloghie al Romanului și Gheorghe al Hușilor, înconjurați de o mare mulțime de preoți și credincioși. În ziua de 13 iunie, au fost așezate în viețuire sfântăbiserica mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi. === Colegiul de la Trei Ierarhi === În anul 1640, strămutânduVasile Lupu, desigur tot la îndemnul mitropolitului Varlaam, a pus bazele unui așezămint școlar la Iași, considerat ca „prima instituție cu elemente de învățământ superior din Moldova”, după modelul celui înființat la Kiev de Petru Movilă. La început se pare că a funcționat în chiliile de la Trei Ierarhi, iar în 1641 Vasile Lupu a cumpărat o casă în apropiere. Vasile Lupu a cerut de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, și dascăli învățați pentru școala sa. Mitropolitul i-a trimis un grup de profesori (se pare că patru), în frunte cu Sofronie Pociațki, fost rector al școlii movilene din Kiev, care la veșnicele locașuri în luna august Iași a anului 1657primit mai multe însărcinări: profesor de retorică și rector, egumen la Trei Ierarhi și conducător al tipografiei. Toți profesorii erau oameni cu aleasă pregătire umanistă, primită desigur la școlile din Polonia sau la Colegiul din Kiev. N-ar fi exclus ca între profesorii de la Iași să se fi numărat și români, poate logofătul Eustratie, care va fi comentat cu elevii săi pravilele și obiceiurile pământului, și alții. Toate  Între studiile predate în acest Colegiu se numărau: cele agonisite „șapte arte liberale”, obișnuite în timpul vieții sale leșcolile medievale: gramatica, retorica, dialectica (artes sermonicales), aritmetica, geometria, astronomia și muzica (artes reales), la care se adăugau: teologia, filozofia și dreptul. Se învățau și limbile latină, greacă, slavonă, ca limbi culte și de circulație oficială, dar și limba română, pe care o cunoșteau elevii (în însemnările de călătorie ale lui Pavel de Alep se spunea că Vasile Lupu a înființat „un mare colegiu românesc”). Dintr-un act mai târziu, aflăm că Vasile Lupu a dăruit Mănăstirii Secumănăstirii trei sate din ținutul Roman pentru întreținerea profesorilor. A  După 1646, acest grup de profesori veniți de la Kiev, în frunte cu Sofronie Pociațki, a fost înmormântat înlăturat. Conducerea școlii a trecut în zidul mâinile unor profesori greci. Locul limbii latine a fost luat de limba greacă, iar orientarea umanistă a dascălilor kieveni a fost schimbată cu una tradiționalistă, ortodoxă. Școala a dăinuit timp îndelungat, devenind, cu timpul, Academie, dar cu dascăli greci, până la începutul secolului al XIX-lea (între profesorii ei de miazăzi mai târziu, amintim pe Teodor Trapezuntul, Ieremia Cacavelas etc.). Se presupune că între elevii acestei școli s-au numărat și marii cărturari moldoveni [[Nicolae Milescu]] Spătărul și mitropolitul [[Dosoftei al bisericii Mănăstirii SecuMoldovei|Dosoftei]]. == Legăturile cu celelalte Biserici Ortodoxe == Tot în incinta mănăstirii Trei Ierarhi din Iași s-au ținut lucrările Sinodului din 1642, care a aprobat „Mărturisirea Ortodoxă”, întocmită de mitropolitul Petru Movila al Kievului. Desigur, rolul principal în pregătirea lucrărilor sinodului a revenit mitropolitului Varlaam, în calitate de cârmuitor al Bisericii din Moldova. În 1645, mitropolitul Varlaam a avut prilejul să primească, la Iași, pe mitropolitul Petru Movila al Kievului, de care se simțea legat sufletește, fiind amândoi oameni de carte și apărători ai Ortodoxiei împotriva prozelitismului altor culte. În același an, la 2 iunie, mitropolitul Varlaam, cu sufraganii săi și cu egumenii marilor mănăstiri moldovene au dat o scrisoare de recomandare către țarul Rusiei fostului mitropolit al românilor ardeleni, [[Ilie Iorest]], înlăturat din scaun de cârmuitorii calvini din Transilvania. Mitropolitul Varlaam a [[hirotonie|hirotonit]] câțiva ierarhi străini. De pildă, la 23 martie 1645, a hirotonit întru arhiereu pe [[ieromonah]]ul Paisie, egumenul [[Mănăstirea Galata|mănăstirii Galata]], ales prin străduința lui Vasile Lupu - [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]]. Se pare că tot el a hirotonit și pe unii dintre episcopii ortodocși - ruteni sau români - din Muncaci și din Maramureș. În ultimele luni de păstorire a primit, la Iași, vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, însoțit de fiul său, [[arhidiacon]]ul Pavel de Alep. Este de reamintit un fapt neîntâlnit în istoria Bisericii românești legat de mitropolitul Varlaam. În anul 1639, patriarhul Ciril Contaris, rivalul și urmașul în scaun al lui Ciril Lucaris, a fost sugrumat, din ordinul autorităților turcești. Între cei trei candidați canonici, găsiți vrednici pentru ocuparea scaunului patriarhal vacant, se număra și mitropolitul Varlaam al Moldovei. Ceilalți doi erau mitropoliții Partenie al Adrianopolului (care a și fost ales) și Porfirie al Niceii. Deși Varlaam a rămas să conducă mai departe Biserica din Moldova – lucru mult mai folositor pentru ea –, totuși trecerea sa printre candidații la scaunul ecumenic arată nu numai prestigiul la care a ajuns țara și Biserica Moldovei sub Vasile Lupu, dar și prețuirea de care se bucura Varlaam în tot Răsăritul ortodox.
==Scrieri==
[[Fișier:Cazania lui Varlaam.jpg|thumb|240px|''Cazania mitropolitului Varlaam'', tipărită în timpul domniei lui [[Vasile Lupu]] (1643)]]
*''[[Cazanialui Varlaam|Cazania]]'', sau ''Carte românească de învățătură''
*''Cele șapte taine''
*''Răspunsul împotriva catehismului calvinesc''
*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=14 Viața Sf. Ier. Varlaam al Moldovei]
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Varlaam_Mo%C8%9Boc Wikipedia.ro - Varlaam Moțoc]
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
==Legături externe==
*[http://sfintiromani.ro/ro/pagina/113/august_varlaam.html Sf. Ier. Varlaam al Moldovei], viața, slujba, acatistul, icoane etc.
*[http://www.scribd.com/doc/56711310/56/Acatistul-Sfantului-Ierarh-Varlaam-Mitropolitul-Moldovei Acatistul Sf. Ier. Varlaam al Moldovei]
 
{{start box}}
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
RappY
2.632 de modificări
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/Special:MobileDiff/56220”