===AposftegmeApoftegme===

1. Un frate a întrebat pe avva Ammona, zicând: “Spune„Spune-mi un cuvânt, ca să mă mântuiesc!” Și i-a răspuns bătrânul: “Mergi „Mergi și-ți fă gândul tău, precum fac făcătorii de rele, care sunt în temniță. Că aceia întreabă pururea pe oameni: « Unde este stăpânitorul și când va veni ». Și din acea așteptare plâng. Așa și călugărul: trebuie să ia aminte totdeauna și să-și mustre sufletul său zicând: « Vai mie! » Cum am să stau înainte la judecata lui Hristos? Și cum am să-i dau Lui răspuns? Dacă așa vei cugeta totdeauna, poți să te mântuiești”.

2. Spuneau unii pentru avva Ammona, că și vasilisc (șarpe veninos, n.n.) a omorât. Căci ducându-se în pustie ca să scoată apa din fântâna și văzând un vasilisc, s-a pus cu fața în jos, zicând: “Doamne„Doamne, sau eu am a muri, sau acesta!” Și îndată a crăpat vasiliscul, cu puterea lui [[Hristos]].

3. Zis-a avva Ammona: “Patrusprezece „Patrusprezece ani am făcut în Schetia, rugându-mă lui [[Dumnezeu ]] noaptea și ziua, ca să-mi dăruiască să biruiesc mânia”[[mânia]]”.

4. Povestit-a unul din părinți că era la chilii [[Chiliile|Chilii]] un bătrân ostenitor purtând rogojina și mergând, s-a dus la avva Ammona. Și l-a văzut pe el bătrânul purtând rogojina și i-a zis lui: “Aceasta „Aceasta nimic nu te folosește”. Și l -a întrebat pe el bătrânul, zicând: “Trei „Trei gânduri mă supăra: sau să merg în pustietăți, sau să mă duc în străinătate, unde nimeni nu mă cunoaște, sau să mă închid în [[chilie ]] și cu nimeni să nu mă întâlnesc, mâncând după două ore”. Zis-a avva Ammona lui: “Nici „Nici una dintr-acestea trei nu-ți este de folos să faci; ci mai vârtos șezi în chilia ta și mănâncă puțin în fiecare zi și ai totdeauna cuvântul vameșului în inima ta. Și așa poți să te mântuiești”.

5. Unor frați li s-a întâmplat o scârba la locul lor și vrând să-l părăsească s-au dus la avva Ammona. Și iată, bătrânul mergea cu corabia pe apa și văzându-I i umblând pe marginea râului, a zis corăbierilor: “Scoateți„Scoateți-mă la uscat!” Și chemând pe frați, le-a zis lor: “Eu „Eu sunt Ammona, la care voiți să mergeți”. Și mângâindu-le inimile lor, i-a făcut de s-au întors înapoi de unde ieșiseră. Că nu avea pricina vătămare de suflet, ci scârbă omenească.

6. Venit-a odată avva Ammona să treacă un râu și a găsit o corabie dregându-se și a șezut lângă dânsa. Și iată alta corabie (luntre) a venit și a trecut pe oamenii care erau acolo. Și i-au zis lui: “Vino „Vino și tu avvo și treci la noi”. Iar el le-a zis lor: “De „De nu voi trece cu corabia cea de obște, în alta nu mă sui”. Și avea o legătura de smicele și ședea împletind funie și iarăși despletind-o, până ce s-a dres corabia, așa a trecut. Deci i-au făcut frații metanie, zicând: “Pentru „Pentru ce ai făcut aceasta?” Și le-a zis lor bătrânul: “Ca „Ca nu totdeauna grăbindu-mă gândul, să umblu”. Ci și aceasta este pilda, ca să umblam în calea lui Dumnezeu, cu orânduialaorânduială.

7. A purces odată avva Ammona să meargă la avva Antonie și a pierdut drumul. Și șezând, a adormit puțin. Și sculându-se din somn, s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: “Mă „Mă rog Ție, Doamne Dumnezeul meu, să nu pierzi zidirea Ta”. Și i s-a arătat lui ca o mână de om atârnând din cer, aratându-i drumul, până când a venit și a statut deasupra peșterii lui avva Antonie.

8. Acestui avva Ammona i-a proorocit avva Antonie, zicând: “O „O să sporești întru frica lui Dumnezeu”. Și scoțându-l afară din chilie, i-a arătat o piatra piatră și i-a zis: “Ocărăște „Ocărăște piatra aceasta și o bate”. Iar el a făcut așa. Și i-a zis avva Antonie: “Nu „Nu cumva a grăit piatra?” Iar el a zis: “Nu”„Nu”. Și i-a zis iarăși avva Antonie: “Așa „Așa și tu, o să ajungi această măsură”. Ceea ce s-a și făcut, căci a sporit avva Ammona atâta, încât din multă bunătate nu mai cunoștea ce este răutatea. Și așa făcându-se el episcop, au adus la el o fecioara având în pântece și i-au zis lui: “Cutare „Cutare au făcut lucrul acesta, dă-le for canon, adică pedeapsa pentru păcat!” Iar el, făcând semnul crucii pe pântecele ei, a poruncit să i se dea sase șase perechi de cearșafuri, zicând: “Nu „Nu cumva mergând, să nască și va muri, sau ea sau pruncul și nu va afla cele de îngropare?” Iar pârâșii ei i-au zis lui: “De „De ce ai făcut aceasta? Dă-le canon!” Iar el a zis lor: “Vedeți„Vedeți, fraților, că aproape este de moarte și ce pot eu să fac?” Și a slobozit-o pe ea și n-a îndrăznit bătrânul să osândească pe nimeni.

9. Se spunea pentru dânsul, că au venit unii la el să se judece; iar bătrânul se făcea nebun. Și iată, o femeie zicea către vecina ei: “Acest „Acest bătrân este nebun”. Și a auzit-o pe ea bătrânul și chemând-o, îi zice: “Câte „Câte osteneli am făcut eu prin pustii, ca să câștig nebunia aceasta și pentru tine să o prăpădesc astăzi pe ea? Nu!”

10. A venit odată avva Ammona să guste ceva într-un loc și era acolo unul care avea nume rău. Și s-a întâmplat de a venit o femeie și a intrat în chilia fratelui celui ce avea nume rău. Deci, aflând cei ce locuiau în locul acela s-au tulburat și s-au adunat ca să-i gonească pe el din chilie. Și cunoscând că episcopul Ammona este în locul acela, venind l-au rugat să meargă împreună cu dânșii. Și înțelegând fratele, luând femeia, a ascuns-o într-un chiup mare. Și până să vina norodul, a văzut avva Ammona ceea ce se făcuse și pentru Dumnezeu a acoperit lucrul. Și intrând, a șezut deasupra chiupului și a poruncit să se caute toată chilia. Deci, după ce au căutat și nu au aflat pe femeie, a zis avva Ammona: “Ce „Ce este aceasta? Dumnezeu să va ierte!” Și rugându-se, a făcut pe toți să se duca ducă și apucând de mana mână pe frate, i-a zis: “Ia „Ia aminte de tine, frate!” Și aceasta zicând, s-a dus.