Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.658 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
==Istoric==
În privința construirii acestei biserici circulă multe povești. Cele mai multe o consideră pe [[Elena Împărăteasa|Sfânta Elena]] ca fondatoare. Se spune că în drum spre [[Țara Sfântă ]] unde dorea să găsească [[Crucea cea Adevărată|Sfânta Cruce]], corabia ei a poposit în Paros. Lângă port, era o bisericuță mică unde s-a rugat și a făcut un legământ că dacă va găsi Sfânta Cruce va construi o biserică mai mare în acel loc. După ce a găsit Sfânta Cruce, Sfânta Elena și-a îndeplinit legământul și a construit o biserică mare în Paros. O altă versiune spune că ea nu a putut să-și îndeplinească legământul și l-a însărcinat pe fiul ei, Împăratul [[Constantin cel Mare]] să facă această construcție și să-i îndeplinească dorința. O a treia versiune spune că acolo nu era nici o biserică înainte de secolul al VI-lea. Totuși, Împăratul Iustinian a dorit să întărească sentimentele religioase ale locuitorilor insulei și a construit această biserică.
În decursul anului 1962, biserica a fost renovată de către renumitul profesor și academician [[Anastasius Orlandos]].<ref>"... Începând cu al doilea deceniu al secolului XX, oameni ca George Soteriou și Anastasius Orlandos au dezvăluit prezența a numeroase bazilici creștine timpurii în interiorul granițelor statului modern grec. [W. Bowden, ''Epirus Vetus'', 22-24; W. H. C. Frend, ''The Archaeology of Early Christianity, a History''. (London 1997), 204-205, 244-245.] Uniformitatea acestor clădiri a confirmat în concepțiile acestor savanți relativa uniformitate a culturii grecești creștine în interiorul și probabil în afara granițelor statului-națiune modern în secolul al V-lea d.Hr. Mai mult, accentuarea citirii arhitecturii grecești ca dovadă a dezvoltării liturghiei creștine nu numai că a stabilit o legătură istorică între liturghia creștină primară și varianta ei succesoare din bizanțul mijlociu dar a și plasat, fără tăgadă, Grecia în istoria liturgică atât a Constantinopolului cât și a lumii ortodoxe în lărgimea ei. Astfel, arhitectura și liturghia Greciei au căutat nu numai să definească rădăcinile vechi ale culturii creștine grecești dar au și căutat să o lege de cultura mediteraneeană răsăriteană ortodoxă la momentul când ambițiile teritoriale fuseseră înăbușite după campania dezastruoasă din Asia Mică la începutul anilor 1920. Termenii acestei dezbateri, stabiliți de Soteriou și Anastasius Orlandos, au rămas în vigoare chiar și atunci când disciplina arheologiei creștine primare a trecut în mâinile unor savanți cu păreri politice diferite, cum ar fi Demetrius Pallas ..." (din [http://mediterraneanworld.typepad.com/the_archaeology_of_the_me/late_antiquity/index.html Why Hybridity Matters for the Study of Early Christian Greece] de [http://www.und.nodak.edu/instruct/wcaraher/ Bill Caraher] în ''The Archaeology of the Mediterranean World''.)</ref> Cercetările sale au dovedit că cei care au construit biserica sunt într-adevăr Constantin și Elena. De asemenea, el a dovedit existența unei biserici datând din secolul al IV-lea. Profesorul Orlandos a început să renoveze biserica, ceea ce a necesitat șapte ani pentru a finaliza aceste lucrări de renovare, până în 1966.
==Narthex ==
În acestă parte a bisericii sunt multe [[Mormânt|morminte; ]]. Printre acestea se găsesc cele ale lui Nicholas Kondilis (1681), Nicholas Voutzaras (1617) și George Mavroyenis (1870). Aceste morminte au o importanță istorică și sunt ultimul loc de odihnă al celor care sunt considerați importanți și care au contribuit cu generozitate la restaurarea și renovarea bisericii.
==Biserica principală==
[[Categorie:Biserici grecești|Panagia Ekatontapyliani]]
[[en:Church Our Lady of Panagia Ekatontapyliani - Hundred Doors (Paros)Gates]]