14.992 de modificări
Modificări
referințe
Au trecut anii și, după moartea tatălui său, tânărul Mercurius a fost chemat de noul împărat roman, Decius, să îl înlocuiască pe Noe în rândurile armatei imperiale. Descris ca fiind foarte puternic și curajos, Mercurius a câștigat respectul camarazilor săi, fiind renumit ca un iscusit mânuitor al spadei romane (''gladius'').<ref>[http://st-takla.org/Saints/Saint-Philopater.html ''Saint Philopater Mercurius''], St. Takla Haymanout</ref> Când barbarii au atacat Roma, Decius a ezitat să lupte cu ei, văzând mulțimea acestora. Mercurius a venit în fața lui și a spus: „Nu vă temeți, pentru că Dumnezeu ne va ucide dușmanii și ne va aduce victoria”.<ref name=cocn/>
După mai multe zile de luptă, [[Arhanghelul Mihail]] i-a apărut lui Mercurie, cu o sabie strălucitoare. Sf. Mercurie a luat acea sabie de la arhanghel, de aici provenind și numele ''Abu-Seifein'' - „Cel cu două săbii”, o sabie militară și o sabie divină. <ref name=cocn/> Sub comanda lui, romanii au obținut o victorie decisivă asupra barbarilor. Aflând această veste, Decius s-a bucurat nespus; el l-a onorat pe Mercurius și l-a înaintat în rangurile militare.
==Mucenicia==
În anul 249 împăratul roman Decius a promulgat un edict prin care toți creștinii, indiferent de vârstă sau stare socială, erau obligați să vină personal și să ofere jertfe zeilor păgâni. Celor care fugeau li se confiscau averile și când se întorceau acasă puteau fi uciși, dar cel mai adesea se urmărea apostazierea (renegarea credinței creștine) și nu uciderea lor.
[[Arhanghelul Mihail]] i-a apărut lui Mercurie și i-a spus să-și amintească de Dumnezeu și să nu se teamă de persecuție. Sfântul s-a simțit încurajat și a petrecut toată noaptea rugându-se cu credință. Împăratul Decius a trimis mesageri care l-au chemat pe Mercurie la palatul imperial din [[Cezareea Capadociei]]. Acolo, împăratul, după ce i-a mulțumit pentru faptele de arme și vitejia arătată în lupte, i-a spus: „Dragă Mercurius, să mergem să oferim jertfe zeilor care ne-au ajutat să obținem victoria în acest război”. Mercurie a refuzat însă și a mărturisit că este creștin spunând: „Nu mă închin nimănui, decât Domnului și Dumnezeului meu”.<ref name=cocn>[http://www.copticchurch.net/synaxarium/3_25.html#1 ''The Martyrdom of St. Mercurius, known as the Saint with the Two Swords'', Coptic Orthodox Church Network]</ref> Împăratul a încercat să-l convingă să renunțe la credința sa, dar nu a reușit. Atunci a ordonat ca Mercurie să fie legat și torturat.<ref name=cocn/> Temându-se însă de o revoltă, pentru că poporul îl admira și îl iubea pe Mercurie, împăratul a ordonat decapitarea grabnică a sfântului, la [[4 decembrie]] 250 d.Hr.<ref>[http://amsmcoptic.org/38064.html?*session*id*key*=*session*id*val* ''Saint Mercurius'', Archangel Michael & Saint Mercurius Coptic Orthodox Church]</ref>
În [[sinaxar]],<ref>[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie25.htm ''Sinaxar, 25 noiembrie.'']</ref> mucenicia Sf. Mercurie este descrisă astfel: