1.062 de modificări
Modificări
m
Corectare diacritice. Actualizare link-uri.
Domnii Țării Românești au fost, în majoritatea lor, adevărați stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviți]] ca [[sfinți]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
__NOTOC__
* [[Basarab I]], ''Întemeietorul'' (1310 - – 1352)* [[Nicolae Alexandru]] (1352 - – 1364) - : a obținut acceptul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului]] de a organiza Biserica Ortodoxă locală sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]]* [[Vladislav I]], ''Vlaicu Vodă'' (1364 - – 1377)* [[Radu I]] (1377 - – 1383)* Dan I (1383 - – 1386)* [[Mircea cel Bătrân]] (1386 - – 1418) - : [[ctitor]] a numeroase mănăstiri și biserici* Mihail I (1418 - – 1420)* Radu al II-lea ''Prasnaglava'' și Dan al II-lea (înlocuindu-se succesiv de mai multe ori între 1420-– 1431)* Alexandru I ''Aldea'' (1431 - – 1436)* Vlad al II-lea ''Dracul'' (1436 - – 1447; ) poreclit astfel după „Ordinul Dragonului”, din care făcea parte)
* Mircea al II-lea (1442), asociat la domnie de către tatăl său, Vlad al II-lea ''Dracul'', ocupă singur tronul în momentul în care Vlad al II-lea a devenit prizonierul turcilor
* Vladislav al II-lea (1447 - – 1456)* [[Vlad Țepeș]] (1456 - – 1462, prima domnie)* Radu al III-lea ''cel Frumos'' (1462 - – 1475)* Basarab ''Laiotă'' (1475 - – 1476, prima domnie)* Vlad Țepeș (nov. noiembrie 1476 - dec. – decembrie 1476, a doua domnie)* Basarab ''Laiotă'' (1476 - – 1477, a doua domnie)* Basarab cel Tânăr ''Țepeluș'' (1477 - – 1481)* Vlad al IV-lea ''Călugărul'' (1481 - – 1495) * Radu al IV-lea ''cel Mare'' (1495 - – 1508) - : a reorganizat Biserica din Ţara Țara Românească, înfiinţând înființând [[episcop]]iile Râmnicului şi și Buzăului; a sprijinit tipărirea ''[[Liturghier]]ului lui Macarie'' (1508), prima carte tipărită pe teritoriul țărilor române* Mihnea I ''cel Rău'' (1508 - – 1509)* Mircea al III-lea ''Miloș'' (1509 - – 1510)* Vlad al V-lea ''cel Tânăr'', sau ''Vlăduț'' (1510 - – 1512)* [[SfântSfinți|Sf.]] [[Neagoe Basarab]] (1512 - – 1521), [[Proslăvire|canonizat]] în la [[8 iulie]] 2008, [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]* Teodosie (1521 - – 1522)* Radu al V-lea ''de la Afumați'' (1522 - – 1529)* Moise Vodă (1529 - – 1530)* Vlad al VI-lea ''Înecatul'' (1530 - – 1532)* Vlad al VII-lea ''Vintilă'' (1532 - – 1535)* [[Radu Paisie]] (1535 - – 1545)* Mircea ''Ciobanul'' (1545 - – 1554)* Pătrașcu [[cel Bun]] (1554 - – 1557)* Mircea ''Ciobanul'' (a doua oară, 1558 - – 1559)* Petru ''cel Tânăr'' (1559 - – 1568)* Alexandru al II-lea Mircea (1568 - – 1577) - : ctitor al [[Mănăstirea Radu Vodă|Mănăstirii Radu Vodă]] din București* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (1577 - – 1583)* Petru Cercel (1583 - – 1585)* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (a doua oară, 1585 - – 1591)* Ștefan ''Surdul'' (1591 - – 1592)* Alexandru al III-lea ''cel Rău'' (1592 - – 1593)* [[Mihai Viteazul]] (1593 - – 1600)* Simion Movilă (noiembrie 1600 - – iunie 1601)* Radu Mihnea (noiembrie 1601 - – martie 1602), a domnit și în [[Listă a Domnilor Moldovei|Moldova]] (1616-– 1619, și 1623-– 1626)* [[Radu Șerban]] (1601 - – 1611) - : ctitor al [[Mănăstirea Comana|Mănăstirii Comana]]* Radu Mihnea (a doua oară, 1611 - – 1616)* Alexandru Iliaș (1616 - – 1618)* Gavril Movilă (1618 - – 1620)* Radu Mihnea (a treia oară, 1620 - – 1623)* Alexandru ''Coconul'' (1623 - – 1627)* Alexandru Iliaș (a doua oară, 1627 - – 1629)* Leon Tomșa (1629 - – 1632)
* Radu Iliaș (1632)
* [[Matei Basarab]] (1632 - – 1654), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]]. Ctitor al mănăstirilor [[Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Costești, România)|Arnota]], [[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]], Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Cornățel, Negoești și [[Mănăstirea Brebu|Brebu]]. A ridicat catedrala episcopală din Buzău.* [[Constantin Șerban]] (1654 - – 1658) - : ctitor al bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala Patriarhală din București|catedrală patriarhală]])* Mihnea al III-lea (1658 - – 1659)* Gheorghe Ghica (1659 - – 1660)* Grigore I Ghica (1660 - – 1664)* Radu Leon (1664 - – 1669)* Antonie Vodă ''din Popești'' (1669 - – 1672)* Grigore I Ghica (a doua oară, 1672 - – 1673)* Gheorghe Duca (1673 - – 1678)* [[Șerban Cantacuzino]] (1678 - – 1688) - : la inițiativa sa este tipărită ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]'', prima traducere completă a [[Sfânta Scriptură|Biblie]]i în limba română* [[SfântSfinți|Sf.]] [[Mucenic|Mc.]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1688 - – 1714), [[Proslăvire|canonizat]] în la [[20 iunie]] 1992* Ștefan Cantacuzino (1714 - – 1716)* Nicolae Mavrocordat (1715) - – cu el a început [[Epoca fanariotă|perioada domniilor fanariote]] în Țara Românească* Ioan Mavrocordat (1716 - – 1719)* Nicolae Mavrocordat (a doua oară, 1719 - – 1730)* Mihai Racoviță (1730 - – 1731)* Constantin Mavrocordat (1731 - – 1733)* Grigore al II-lea Ghica (1733 - – 1735)* Constantin Mavrocordat (a doua oară, 1735 - – 1741)* Mihai Racoviță (a doua oară, 1741 - – 1745)* Constantin Mavrocordat (a treia oară, 1745 - – 1748)* Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, 1748 - – 1752)* Matei Ghica (1752 - – 1753)* Constantin Racoviță (1753 - – 1756)* Constantin Mavrocordat (a patra oară, 1756 - – 1758)* Scarlat Ghica (1758 - – 1761)* Constantin Mavrocordat (a cincea oară, 1761 - – 1763)* Constantin Racoviță (a doua oară, 1763 - – 1764)* Ștefan Racoviță (1764 - – 1765)* Scarlat Ghica (a doua oară, 1765 - – 1766)* Alexandru Ghica (1766 - – 1768)* Grigore al III-lea Ghica (1768 - – 1769)* Emanuel Giani-Ruset (1770)<ref>Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 - – octombrie 1774</ref>* Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 - – 1782)* Nicolae Caradja (1782 - – 1783)* Mihai Suțu (1783 - – 1786)* Nicolae Mavrogheni (1786 - – 1789)<ref>Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 - – iulie 1791</ref>* Mihai Suțu (a doua oară, 1791 - – 1793)* Alexandru Moruzi (1793 - – 1796) * Alexandru Vodă Ipsilanti (a doua oară, 1796 - – 1797)* Constantin Hangerli (1797 - – 1799)* Alexandru Moruzi (a doua oară, 1799 - – 1801)* Mihai Suțu (a treia oară, 1801 - – 1802) * Constantin Ipsilanti (1802 - – 1806)
* Alexandru Suțu (1806)
* Constantin Ipsilanti (a doua oară, 1806 - – 1807)<ref>Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 - – octombrie 1812</ref>* Ioan Gheorghe Caragea (1812 - – 1818)* Alexandru Suțu (a doua oară, 1818 - – 1821)* Grigore al IV-lea Ghica (1822 - – 1828) - : cu el a început perioada „domniilor pământene” de după [[epoca fanariotă]]<ref>Stăpânirea militară rusească: mai 1828 - – aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 - – noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 - – aprilie 1834)</ref>* Alexandru D. Ghica (1834 - – 1842)* Gheorghe Bibescu (1842 - – 1848)<ref>Guvernul revoluționar provizoriu: 14/26 iunie - – 12 iulie/9 august 1848, Locotenența domnească: iulie - – septembrie 1848</ref>* Barbu Știrbei (1849 - – 1856)<ref>Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 - – iulie 1854, Stăpânirea austriacă: august 1854 - – martie 1856, Căimăcămie: 1856 - – 24 ianuarie/5 februarie 1859</ref>* Alexandru Ioan Cuza (1859 - – 1866)
==Note==
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925.
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 314-317.
* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - – 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.