Luat împreună cu copiii săi, Dușan și Dușica, gărzile sale, folosind vătraiuri roșii și fierbinți, l-au orbit cum au trecut prin Ovcepole. În acea noapte, Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]] i s-a arătat lui Ștefan într-un vis: „Nu te teme”, a spus el, „ochii tăi sunt în mâinile mele”. Mângâiat de această viziune, orbul Ștefan a ajuns la Constantinopol unde împăratului Andronic i s-a făcut milă de tânărul exilat și l-a primit în mod grațios. Ștefan s-a stabilit la [[mănăstire]]a Pantocrator, unde a impresionat [[monah]]ii prin smerenia sa și acceptarea lungii suferințe, a încercării amare care venea prin propriul său tată.
Five years passed and King
Cinci ani au trecut și regele Milutin was growing olda îmbătrânit. Having heard good reports about his sonAuzind dări de seamă bune despre fiul său, his heart softened, and he called Stephen home to i s-a înmuiat inima și l-a chemat pe Ștefan înapoi în Serbia. Before leaving ConstantinopleÎnainte de părăsirea Constantinopolului, Stephen had Ștefan a dream in which Stavut un vis în care i s-a arătat din nou Sf. Nicholas again appeared to himNicolae, holding in his hand care ținea în mână o pereche de ochi. Când Ștefan s-a pair of eyes. When Stephen awoketrezit, his sight was restoredvederea îi era redată.
Three years laterTrei ani mai târziu, his father diedtatăl său a murit, and Stepheniar Ștefan, always popular with the peoplemereu simpatizat de oameni, was crowned King of Serbia by a fost încoronat regele al Serbiei de [[Archbishoparhiepiscop]] Nikodim ul Nicodim I in în mănăstirea Peć Monastery on , de [[TheophanyEpifania|Epifanie]] , pe [[January 6ianuarie]], 1322. His royal title was Stephen Uros Titlul său regal a fost Ștefan Uroș III King of Serbia and CoastlandsRege al Serbiei și a Ostroavelor. His brother Constantine, resenting this turn of events, raised an army in order to wrest the throne away from Stephen. Desiring to avoid bloodshed, King Stephen addressed a letter to his brother:
:"Put far from thee thy desire to come with a foreign people to make war on thine own countrymen; but let us meet one another, and thou shalt be second in my kingdom, for the land is great enough for me and thee to live. I am not Cain who slew his brother, but Joseph who loved him, and in his words I speak to thee. Fear not, for I am from the Lord. You prepared evil for me, but the Lord has given me good, as you now see."