5.289 de modificări
Modificări
ortografie
:''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugăriţe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viaţă Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareţa, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finţia) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.''
Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul [[Sfânta Treime]]; ctitor a fost [[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Calinic de la Cernica]]. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la [[Muntele Athos]]. [[Iconostas|Catapeteasma]] bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar [[icoană|icoanele]] împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.<br/> Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. Clopotniţa mănăstirii, aflată la intrarea in în incintă, are 25 m înălţime.
==Mănăstirea Pasărea în prezent==
În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecţiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea (şcoala grecească şi şcoala italiană cu influenţe greceşti), icoane pe sticlă din Ţara Românească, icoane imbrăcate îmbrăcate în argint, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărtţi cărţi vechi bisericeşti, goblenuri din secolul al XIX-lea. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donaţii acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un [[Veşminte|veşmânt]] [[preot|preoţesc]], care se află, de asemenea, în muzeu).<br/>
O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich. <br/>Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric.