Cu toate acestea, figurile proeminente ale ortodoxiei, precum Sf. [[Vasile cel Mare]] (dar cu excepția notabilă a lui [[Epifanie de Salamina]]), îl susțineau în continuare pe Meletie, care a participat la [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]]. Meletie chiar a prezidat la început lucrările sinodului, dar a murit subit în timpul sesiunilor sinodale (381). O soluție, dorită de [[Biserica Romei]] și de cea a [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]], ar fi fost ca Paulin să fie recunoscut ca succesor al lui Meletie. Această soluție era susținută și de [[Grigorie Teologul|Grigorie de Nazianz]] și se pare că au fost făcute demersuri în acest sens. Totuși, succesor al lui Meletie a devenit Sf. [[Flavian I al Antiohiei]], care îl însoțise pe Meletie la sinod și care a reprezentat [[Biserica Antiohiei]] până la terminarea acestui sinod. Sf. Flavian a fost consacrat ca [[Listă a patriarhilor Antiohiei|Patriarh al Antiohiei]] la întoarcerea sa în Siria și a fost recunoscut de toți episcopii răsăriteni.
Episcopii apuseni continuau însă să-l considere pe Paulin ca episcop al Antiohiei. În această calitate el l-a [[hirotonire|hirotonit]] pe fericitul [[Ieronim]] în anul 378 și amândoi au participat la un [[sinod ]] ce a avut loc la Roma în 382. După consacrarea Sf. Flavian ca episcop al Antiohiei, papa de la Roma a rupt relațiile cu cei doi episcopi care efectuaseră această consacrare (Diodor din Tars și Acace Acachie de BéréeBerea).
Înainte de a muri (în anul 382), Paulin l-a desemnat pe [[preot]]ul [[Evagrie al Antiohiei|Evagrie]] (un prieten al lui [[Ieronim]]) ca succesor al său, perpetuând astfel schisma.
În aceeași perioadă, Sf. [[Ioan Gură de Aur]] se străduia să reunifice Biserica Antiohiei în jurul figurii sfântului Meletie: în ''[[Omilie|Omilia]] depre Sf. Eustatie'' el îl prezenta pe Sf. Meletie, printr-un racursi istoric, drept urmașul și continuatorul sfântului Eustatie.
==Note==