==Viaţa==
[[Sfinţi|Sfântul]] Luca s-a născut în Antiohia. În tinereţe a studiat filozofia, medicina şi arta. Sfântul Luca a venit În în [[Ierusalim ]] unde a venit la credinţa în Hristos. El Conform [[tradiție]]i, el şi [[Apostolul Cleopa|Cleopa]] l-au întâlnit pe Domnul [[Învierea|înviat]] pe drumul spre Emmaus Emaus (Luca 24- unde numele lui Luca nu este menționat).
După [[Pogorârea Duhului Sfânt]], Luca se reîntoarce în Antiohia, apoi călătoreşte spre Roma împreună cu Sfântul Pavel [[convertire|convertind]] mulţime de evrei şi păgâni la credinţa creştină. "Luca, doctorul iubit, ... te salută," scrie Sfântul Apostol Pavel către Coloseni (Coloseni 4:14). La solicitarea creştinilor, Sfântul Luca scrie o [[Evanghelie]]. În conformitate cu anumite dovezi, aceasta [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)|se întâmpla]] în jurul anului 60 A.D., iar conform altora în jurul anului 80 d.Hr. După [[mucenic]]ia Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Luca propovăduieşte Evanghelia de-a lungul Italiei, Dalmaţiei, Macedoniei şi altor regiuni.
În completare la Evanghelia sa, Sfântul Apostol Luca scrie [[Faptele Apostolilor]] şi dedică amândouă aceste scrieri lui Teofil, guvernatorul din Ahaia.
La vârsta de 84 de ani, idolatrii înrăiţi îl prind şi îl torturează pentru credinţa în Hristos, apoi îl spânzură de un măslin în oraşul Teba, în Boethia. [[Moaşte]]le sale făcătoare de minuni sunt mutate la [[Constantinopol]] în timpul Împăratului împăratului [[Constanţiu]], fiul Sfântului [[Constantin cel Mare|Constantin]].
El pictează trei icoane ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, dar şi icoane ale Sfinţilor Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] şi Pavel. Din acest motiv, Sfântul Evanghelist Luca este considerat fondatorul [[iconografie]]i creştine. Conform [[Tradiţie]]i, Sfântul Luca este cel care a pictat prima [[icoană]] a [[Maica Domnului| Maicii Domnului]] zisă ''Povăţuitoarea'' sau ''Hodigitria'', menţionată în [[Paraclis]]ul Maicii Domnului: