14.992 de modificări
Modificări
completări
[[Târnosire]]a catedralei s-a făcut la [[6 octombrie]] 1946, în prezența Regelui Mihai al României, care este şi unul dintre [[ctitor]]ii acestei biserici. La acest mare [[praznic]] a participat însuşi [[patriarh]]ul de atunci, [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare sobor de [[preot|preoţi]] din întrega [[Mitropolia Ardealului|Mitropolie a Ardealului]] şi reprezentanţi din toată România.
În timpul delui de-al doilea război mondial, după ce România a întors armele împotriva Germaniei, aviaţia germană a bombardat Timişoara (30-31 octombrie 1944). Şase bombe au căzut chiar pe catedrală, dar dintre ele a explodat doar una, provocând pagube importante dar limitate. Faptul că majoritatea bombelor nu a explodat a fost considerat un adevărat [[miracol]] divin, spunându-se atunci că „''Mâna lui [[Dumnezeu]] a apărat Casa Sa!''”<ref>[http://www.timisoara-info.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=217:catedrala-ortodoxa-romana&catid=44&Itemid=145&lang=en Timisoara-info.ro - The Romanian Orthodox Metropolitan Cathedral], accesat 6 febr. 2012</ref> Pictura interioară şi cea exterioară a fost finisată abia în 1956, datorită celui de-al doilea război mondial şi a perioadei dificile care a urmat, de către pictorul Atanasie Demian. Iconostasul bisricii bisericii impresionează printr-o sculptură realizată de Ştefan Gajo, iar sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac.
==Arhitectonica==
==Catedrala Ortodoxă din Timişoara în prezent==
Între anii 2003-2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată, redându-i-se astfel strălucirea iniţială. În dreapta [[pronaos]]ului catedralei se află [[moaşte]]le Sf. mitropolit [[Iosif cel Nou]] strămutate de la [[Mănăstirea Partoş]] în anul 1956.
La subsol (în partea dinspre [[altar]]) se află necropola mitropoliţilor Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost [[Vasile Lazarescu Lăzărescu]] ( mitropolit în perioada 1947-1961).
Tot la subsol este adăpostită ''Colecţia de artă religioasă a Arhiepiscopiei Banatului''. Această colecţie, organizată la iniţiativa ÎPS [[Nicolae Corneanu]] încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecţia deţine peste 3000 de volume rare de carte bisericească, peste 800 de icoane şi picturi religioase şi peste 130 de obiecte bisericeşti (artifacte de metal preţios, veşminte şi podoabe). De asemenea, tot aici se găsesc tipărituri româneşti timpurii, precum: „''Noul Testament de la Bălgrad" (1648) şi „''Cazania lui Varlaam''” (1643).