Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Dreptul Zaharia

117 octeți adăugați, 12 septembrie 2011 12:25
fără descrierea modificării
A fost preot în templul din [[Ierusalim]].
== Nașterea ===== Un înger îi vestește lui Zaharia===În zilele lui [[Irod Antipa]], împăratul [[Iuda|Iudeii]], un [[înger]] îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în [[Templul din Ierusalim|Templul]] Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: neprihănita Elisabeta, stearpă și înaintată la rândul ei în vârstă, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan.<ref name="Dictionar"/> Îngerul îl vestește pe cel ce avea să devină [[Ioan Botezătorul]] astfel:
:El va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
:Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.
Lui Zaharia nu-i vine să creadă iar îngerul- continuă evanghelia- îl pedepsește făcându-l mut până în ziua în care urmau să se adeverească acestea. Peste un timp Elisabeta, nevasta sa rămâne însărcinată și se ține ascunsă cinci luni.
=== Fecioara Maria vine la Elisabeta ===Îngerul [[Arhanghelul Gabriel|Gavriil]] o anunță pe [[fecioara Maria]] că îl va naște pe [[Iisus]], dar și că Elisabeta, rudenia ei, va zămisli un fiu căci este însărcinată în a șasea lună. Maria se scoală chiar în zilele acelea și pleacă în grabă spre munți, spre cetatea lui [[Iuda]] unde locuiau Zaharia și Elisabeta. Intră în casa lui Zaharia și urează de bine Elisabetei. Atunci pruncul Ioan săltă de bucurie în pântece și Elisabeta se umple de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]], strigând cu glas tare că fecioara Maria și rodul pântecelui ei sunt binecuvântați. Maria stă cu Elisabeta cam trei luni, după care pleacă acasă.
=== Primirea numelui de Ioan ===„Evanghelia lui Luca” istorisește cum Elisabeta naște un fiu, iar vecinii și rudele ei care auziseră că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea. În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, dar Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut va fi Ioan. Ei îi spun Elizabetei că nimeni din rubedeniile ei nu poartă acest nume și îl întreabă apoi și pe Zaharia iar acesta scrie pe o tăbliță tot Ioan (numele pe care i-l spusese îngerul). Și toți se minunară căci nu se înțeleseseră unul cu altul despre nume. În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. Pe toți vecinii i -a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?”. Zaharia , tatăl lui, umplându-se de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]], începe să proorocească despre [[Iisus]] iar despre Ioan astfel:
:Și tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui,
:și să dai poporului Său cunoștința mîntuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; -
:datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălțime,
:ca să lumineze pe cei ce zac în întunerecul și în umbra morții, și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!(Lc1.76-79)
==Scăparea Elisabetei==
Atunci când regele Irod a auzit de la [[magi]] despre naşterea lui [[Iisus|Mesia]], el a decis să ucidă toţi copiii având vârsta sub doi ani, din Betleem şi din zona înconjurătoare, în speranţa că nou-născutul Mesia va fi printre aceştia. Regele mai ştia şi despre naşterea miraculoasă a lui Ioan şi a vrut să-l omoare cu această ocazie şi pe acesta, temându-se că Ioan ar putea fi ''Regele iudeilor'', cel proorocit de profeţi. Dar Elisabeta, la sfatul lui Zaharia, a reuşit să se ascundă, împreună cu pruncul său, în zona dealurilor din preajma Ierusalimului. Ucigaşii trimişi de Irod îi căutau cu insistenţă. Elisabeta, văzându-i pe urmăritorii ei foarte aproape, a început să-L implore pe Dumnezeu pentru siguranţa lor şi imediat un deal s-a deschis, ea putând astfel să se ascundă în acea peşteră şi să scape de urmăritori.
==Moartea lui Zaharia şi a Elisabetei==
În aceste zile tragice, a venit rândul Sf. Zaharia de a fi de serviciu la Templul din Ierusalim. Acolo a fost găsit de ostaşii trimişi de Irod, care au încercat în zadar să afle de la Zaharia unde este ascuns fiul său. Atunci, la porunca lui Irod, aceştia l-au ucis pe Sfântul Prooroc Zaharia, înjunghiindu-l „''între templu şi altar''” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23 23:35])
Sf. Elisabeta a murit după patruzeci de zile de la uciderea sfântului Zaharia.  ==Ioan Botezătorul== Sf. Ioan, protejat de Domnul, a locuit în pustie până în anul 15 al domniei împăratului Tiberiu (anul 29 d.Hr.), când, auzind Cuvântul lui Dumnezeu, a început a predica pocăinţa către mulţimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe [[Mântuitorul]].
==Imnografie==
5.289 de modificări