Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.649 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
În tinereţea sa, Sfântul Onisim a fost sclav al Sfântului [[Apostolul Filimon|Filimon]], un creştin de viţă aleasă care locuia în oraşul Colose din Frigia.
Temându-se de pedeapsa pentru o ofensă adusă stăpânului său, Onisim fuge la Roma, dar aici este întemniţat fiind un sclav fugit. În închisoare el vine în contact cu Sfântul Apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]], și el întemnițat, căruia îi slujește ca un fiu, de la care primește învățătura creștină şi apoi este [[botez]]at. Sfântul Pavel îl informează personal pe Filimon scriindu-i o [[Epistola către Filimon|scrisoare]] plină de dragoste în care îi cere să îl ierte pe sclavul rătăcitor şi să îl accepte ca pe un frate. Sfântul Apostol Pavel îl trimite chiar pe Onisim cu această scrisoare, lipsindu-se astfel de ajutorul lui de care avea atâta trebuință. Aceste lucruri, relatate de [[Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel]] par să se fi întâmplat către sfârșitul primei captivități a Sf. Ap. Pavel la Roma, adică în jurul anului 63.
După ce Sfântul Filimon primeşte scrisoarea, nu numai că îl iartă pe Onisim, ci chiar îl trimite înapoi la Roma la Apostolul Pavel. Ulterior, Filimon este hirotonit [[episcop]] în oraşul Gaza. Onisim și Filimon sunt prăznuiți împreună (cu Arhip şi Apfia), [[ucenic]]i ai sfântului Pavel, în ziua de [[22 noiembrie]].
O femeie creștină dintr-o familie aristocratică romană ia trupul sfântului şi îl aşează într-o raclă din argint.
==Doi Onisim ?==
După [[tradiția]] Bisericii din Constantinopol, Onisim ar fi fost episcop de Bizanț între anii 54-68<ref>http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en</ref>. Această identificare se acordă cu sinaxarul zilei de [[22 noiembrie]], care vorbește de mucenicia, în timpul împăratului Nero (37-68), a „Sfinţilor Apostoli din cei şaptezeci, Filimon, Arhip, Onisim şi Apfia, cei ce au fost ucenici ai Apostolului Pavel”<ref>http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie22.htm</ref>.
Cum însă Onisim fostul sclav al lui Filimon nu putea fi episcop în anul 54, pentru că nici nu se convertise măcar (el este trimis de Pavel la Filimon în anul 63), este posibil ca tradiția Bisericii să fi cunoscut doi Onisim, unul mort mucenicește în anul 68 (apostol din cei 70 și episcop de Bizanț între anii 54-68), iar altul mort mucenicește în anul 109, fostul sclav al lui Filimon („apostol” din grupul celor care i-au cunoscut pe Apostoli, numiți [[Părinți apostolici]]).
==Imnografie==
:Pentru aceasta, toţi te cinstim, Onisime.
[[Icos]]
:Pe tine cel atras la credinţă de înţeleptul Pavel, trâmbiţa cea dumnezeiască, şi luminat în chip tainic prin cuvântul adevărului şi mărturisit pentru lucrarea faptei bune şi întărirea credinţei, cine ar putea să te mărească cu adevărat după vrednicie? Sau cine ar putea să laude ostenelile tale, prin care ai oprit cu tărie înşelăciunea? Că din robia pământească uns fiind [[preot]] întru dumnezeiescul Duh şi luând propovăduirea apostolilor, te-ai împărtăşit şi de cununile lor. Pentru aceasta, toţi te cinstim, apostole Onisim.
*[[Dionisie din Furna]], în ''Erminia'' sa (ed. Sophia, București, 2000, pp. 191, 197), nu precizează cum trebuie zugrăvit Sf. Apostol Onisim amintind doar de faptul că a fost ucenic al Sf. Apostol Pavel și de moartea sa mucenicească.
==Note==
<references />
==Surse==