Construcţia a fost ridicată pe locul unei bisericuţe din lemn existente încă din secolul al XV-lea, construită probabil de către voievodul Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş). Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, această bisericuţă a fost refăcută de jupâneasa Caplea din Stăneşti, urmaşă a boierului Mogoş şi mătuşă a boierilor Buzeşti (Preda, Radu şi Stroe) . Jupâneasa Caplea a dotat aşezământul cu cele necesare rânduielilor bisericeşti şi a închinat biserica ca metoh al [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] de la [[Muntele Athos]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref> La moartea sa, în jurul anului 1585, ea a fost îngropată aici, iar mănăstirea primeşte numele de "''Mănăstirea postelnicesei Caplea''" sau "''Mănăstirea Sf. Nicolae a postelnicesei''".