57 de modificări
Modificări
Pagină nouă: '''Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea''' s-a născut undeva în a doua jumătate secolului al IV-lea,în jurul anului 368,în Dacia Pontică,fiind rudă şi prieten din copilăr...
'''Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea''' s-a născut undeva în a doua jumătate secolului al IV-lea,în jurul anului 368,în [[Dacia Pontică]],fiind rudă şi prieten din copilărie al Sfântului [[Ioan Casian]].
Fiind mai vârstnic decât compatriotul său,'''Cuviosul Gherman''' a intrat din tinereţe în nevoinţa călugărească la una din mănăstirile existente în [[Tomis]], [[Histria]], [[Callatis]] sau [[Axiopolis]]. Întrucât mulţi asceţi „sciţi" se nevoiau în peşteri, cum atestă numeroasele toponime paleocreştine, se crede că şi '''Cuviosul Gherman''' s-a nevoit la început într-una din aceste peşteri.
După o scurtă nevoinţă împreună cu prietenul său la una din mănăstirile din Dacia Pontică, '''Cuviosul Gherman''' se nevoieşte un timp cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Betleem]] (380-385), aproape de '''Peştera Naşterii Domnului'''. Apoi pleacă împreună cu prietenul său în [[Egipt]] şi vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe [[Valea Nilului]] şi pe sfinţii călugări anahoreţi din [[Muntele Nitriei]] şi din [[Sinai]]. În anul 399, '''Cuviosul Gherman''' se stabileşte cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Constantinopol]], în preajma Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], pe care îl iubeau atât de mult.
În anul 404, Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] fiind exilat şi depus din scaun de împăratul [[Arcadie]], '''Cuviosul Gherman''' împreună cu Sfântul [[Ioan Casian]] se duc la Roma, spre a mijloci în favoarea marelui patriarh şi dascăl al lumii creştine, în faţa Papei [[Inocenţiu I]]. De aici nu se ştie unde s-a retras la bătrâneţe '''Cuviosul Gherman'''. El s-a săvârşit, fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul [[Ioan Casian]] la Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în Dacia Pontică, unde se crede că şi-a săvârşit călătoria acestei vieţi în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415), pomenirea sa făcându-se de către [[Biserica Ortodoxă]] la data de 29 februarie..
Fiind mai vârstnic decât compatriotul său,'''Cuviosul Gherman''' a intrat din tinereţe în nevoinţa călugărească la una din mănăstirile existente în [[Tomis]], [[Histria]], [[Callatis]] sau [[Axiopolis]]. Întrucât mulţi asceţi „sciţi" se nevoiau în peşteri, cum atestă numeroasele toponime paleocreştine, se crede că şi '''Cuviosul Gherman''' s-a nevoit la început într-una din aceste peşteri.
După o scurtă nevoinţă împreună cu prietenul său la una din mănăstirile din Dacia Pontică, '''Cuviosul Gherman''' se nevoieşte un timp cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Betleem]] (380-385), aproape de '''Peştera Naşterii Domnului'''. Apoi pleacă împreună cu prietenul său în [[Egipt]] şi vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe [[Valea Nilului]] şi pe sfinţii călugări anahoreţi din [[Muntele Nitriei]] şi din [[Sinai]]. În anul 399, '''Cuviosul Gherman''' se stabileşte cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Constantinopol]], în preajma Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], pe care îl iubeau atât de mult.
În anul 404, Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] fiind exilat şi depus din scaun de împăratul [[Arcadie]], '''Cuviosul Gherman''' împreună cu Sfântul [[Ioan Casian]] se duc la Roma, spre a mijloci în favoarea marelui patriarh şi dascăl al lumii creştine, în faţa Papei [[Inocenţiu I]]. De aici nu se ştie unde s-a retras la bătrâneţe '''Cuviosul Gherman'''. El s-a săvârşit, fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul [[Ioan Casian]] la Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în Dacia Pontică, unde se crede că şi-a săvârşit călătoria acestei vieţi în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415), pomenirea sa făcându-se de către [[Biserica Ortodoxă]] la data de 29 februarie..