14.992 de modificări
Modificări
traducere terminată
'''Sinodul apostolic de la Ierusalim''' a fost primul [[sinod]] din istoria Bisericii; amănunte despre el se găsesc în [[Faptele Apostolilor]]. A avut loc la [[Ierusalim]], în jurul anului 50.
Sinodul s-a întrunit pentru ca [[Apostoli]]i să poată decide dacă noii convertiţi la creştinism (''neamurile'', alţii decât evreii) ar trebui să se supună în totalitate legilor lui [[Moise]]. Acest sinod a fost o reuniune excepţională a conducătorilor din întreaga Biserică, pentru care . Timp de aproape două veacuri nu a mai existat nimic comparativnici o adunare a Bisericii care să se compare cu aceasta, până la [[Primul Sinod Ecumenic]] de la [[Niceea]], din 325.
La sinod, toţi participanţii i-au ascultat pe Sfinţii Apostoli [[Apostolul Barnaba|Barnaba]] şi [[Apostolul Pavel|Pavel]] care au relatat miraculoasele semne şi minuni făcute de Dumnezeu, prin intermediul lor, printre neamurile (popoarele) unde ei duseseră cuvântul Domnului. Urmând sfatul Apostolului [[Apostolul Petru|Petru]] ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 15:7-11), [[Apostolul Iacov cel Drept]], mai-marele Bisericii din Ierusalim, a dat decizia cunoscută mai târziu sub numele de ''Decretul Apostolic'':
:''De aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre Neamuri cari se întorc la Dumnezeu.''
:''Ci să li se scrie doar să se ferească de pângăririle idolilor, de curvie, de dobitoace sugrumate şi de sânge.''
:''Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni, cari-l propovăduiesc, fiindcă este citit în sinagogi în toate zilele de Sabat.'' ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 15:19-21)
La încheierea sinodului, apostolii, presbiterii şi întreaga Biserică au găsit de cuviinţă să aleagă câţiva dintre ei şi să-i trimită la [[Antiohia]], împreună cu apostolii Pavel şi Barnaba. Au fost aleşi Iuda (zis şi Barsaba) şi [[Apostolul Sila|Sila]], oameni cu vază în comunitatea creştină din Ierusalim. În scrisoarea pe care aceştia trebuiau să o ducă [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Bisericii din Antiohia]] se spunea:
:''Apostolii, presbiterii şi fraţii:''
:''către fraţii dintre Neamuri, cari sunt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!''
:''Fiindcă am auzit că unii, plecaţi dintre noi, fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor şi v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea;''
:''Noi, după ce ne-am adunat cu toţii laolaltă, cu un gând, am găsit cu cale să alegem nişte oameni, şi să-i trimetem la voi, împreună cu prea iubiţii noştri Barnaba şi Pavel, oamenii aceştia, cari şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos.''
:''Am trimes dar pe Iuda şi pe Sila, care vă vor spune prin viu grai aceleaşi lucruri.'' ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 15:23-27)
În încheierea aceleeaşi scrisori, se poate observa modul în care Sinodul era încredinţat că prin ei a vorbit [[Duhul Sfânt]]:
:''Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decât ceeace trebuie,''
:''adică: să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate, şi de curvie, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.'' ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 15:28-29)
[[Categorie:Istoria Bisericii]]