Exarhatul Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiție Rusă din Europa Vestică

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Exarhatul Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiţie Rusă din Europa Vestică
Jurisdicție Constantinopolului
Tipul eparhiei Exarhat
Întemeiere 1931
Episcop actual Arhiepiscopul Iov
Scaun Paris
Reședință Paris, France
Teritoriu canonic Europa Vestică, Insulele Britanice
Limbă liturgică slavona veche, limbile locale
Tradiție muzicală cântarea rusă, cântarea bizantină
Calendar iulian
Număr de credincioși (estimat) 100,000
Site web oficial exarchat.eu

Exarhatul Patriarhal pentru Parohiile Ortodoxe de Tradiţie Rusă din Europa Vestică este un exarhat al Patriarhiei Ecumenice de tradiţie rusă, cu sediul în Paris şi cu parohii în toată Europa, majoritatea în Franţa. Întâistătătorul actual este Arhiepiscopul Iov (Getcha) de Telmessos. Exarhatul mai este cunoscut sub numele de Rue Daru după numele străzii pe care este situată Catedrala din Paris.

Istoric

După izbucnirea revoluţiei bolşevice din 1917, creştinii ortodocşi ruşi din afara Rusiei şi cei care au fugit de regimul comunist s-au trezit într-o situaţie dificilă. O soluţie, considerată temporară, a fost înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei (ROCOR), din care au făcut parte la începutul anilor 1920 majoritatea ruşilor ortodocşi din afara graniţelor Rusiei, uniţi prin opoziţia lor la guvernul sovietic. La vremea aceea, episcopul de Paris era Mitropolitul Evloghie (Georgievschi), care fusese numit de Sfântul Tihon de Moscova în 1921 ca reprezentant al Patriarhiei Moscovei în Europa Vestică şi confirmat într-un sinod odată cu ceilalţi episcopi ROCOR rămaşi.

În 1927, Evloghie s-a despărţit de ROCOR (împreună cu Mitropolitul Platon (Rozhdestvenschi) de New York, păstor al Mitropoliei Ruse din America) şi, în consecinţă, a fost condamnat de aceasta, divizând astfel comunitatea émigré din Europa Vestică. În 1928, Mitropolitul Serghie (Stragorodschi), pe atunci locum tenens al Patriarhului de Moscova, i-a cerut o declaraţie de loialitate faţă de regimul sovietic, o propunere pe care, iniţial, a acceptat-o dar a respins-o ulterior. În 1930, după ce a luat parte în Londra la o rugăciune pentru suferinţele creştinilor sub soviete, Evloghie a fost îndepărtat de Serghie şi înlocuit.

Majoritatea parohiilor i-au rămas loiale, totuşi, deoarece majoritatea erau împotriva guvernului sovietic. Atunci, Evloghie a trimis o petiţie Patriarului Ecumenic Fotie al II-lea de a fi primit sub autoritatea sa canonică şi a fost acceptat în 1931, devenind astfel exarhat al Patriarhiei Ecumenice. În 1965, această jurisdicţie a fost redusă la nivelul de vicariat, dar readusă la rangul de exarhat în 1999.

În 2006, cu toate protestele Moscovei, exarhatul l-a primit pe Episcopul Vasile (Osborne) (anterior, administrator temporar al Eparhiei de Sourozh a Patriarhiei Moscovei) Împreună cu numeroase parohii şi clerici din Regatul Unit. Episcopul Vasile a fost ales vicar al arhiepiscopului exarhatului şi a primit pentru păstorire Vicariatul Episcopal al Marii Britanii şi Irlandei, format din acele parohii şi preoţi care l-au urmat.

De la primirea sa în cadrul Patriarhiei Ecumenice în 1931, Exarhatul a crescut până aproape de 100 de parohii (din care mai mult de 40 sunt în Franţa), slujite de aproximativ 66 de preoţi care se ocupă de îndrumarea spirituală a unei turme multi-culturale în creştere, numărând în jur de 100,000 de suflete. Exarhatul are şi o mănăstire de măicuţe, Mănăstirea Ortodoxă a Vălului Doamnei Noastre (Bussy-en-Othe, Franţa), care publică traduceri de materiale liturgice.

Comunităţile exarhatului, cel mai mare grup ortodox din Franţa, unde îşi are şi sediul, sunt împrăştiate în toată Europa Vestică, incluzând aici Belgia, Olanda, Germania, Norvegia, Danemarca, Suedia, Italia şi Spania. Exarhatul a fost, în mod deosebit, activ în munca misionară în Scandinavia, inclusiv dezvoltarea cultului în limbile locale.

Probabil cea mai cunoscută instituţie a exarhatului este Institutul Teologic Ortodox Sfântul Serghie, fondat în 1925 de către Mitropolitul Evloghie şi uneori casa câtorva binecunoscuţi teologi şi scriitori ortodocşi din secolul XX, printre care Georges Florovsky, Alexander Schmemann şi John Meyendorff (dar nu şi Vladimir Lossky, care nu a fost la Sfântul Serghie şi nici nu a făcut parte din Exarhat, rămânând loial Patriarhiei Moscovei).

Episcopi

Decedaţi

Legături externe