Discuție:Akedia

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Acedie, gr. a)khdi/a. Stare de plictiseală lâncezitoare, lâncezeală, dezgust, lene, lenevie, lenevire, trândăvie, trândăvire, plictis, plictiseală, descurajare, moleseală a vointei. În fapt, ne aflăm în fata unui termen de spiritualitate practic imposibil de tradus. În Pateric apare de trei ori: Antonie 1 (tradus: în rom. prin lenevie; în fr. prin acédie [G I] sau dégoût [G II], ennui [R]), Theodora 3 (tradus: în rom. prin lenevire; în fr. prin acédie [G I] sau dégoût [R]) si Pimen 149 (tradus: în rom. prin trândăvie; în fr. prin acédie [G I] sau dégoût [G II], ennui [R]).

IOANIDU propune astfel: 1. lene, trândăvie; 2. nepăsare, neîngrijare; 3. închidere de inimă, melancolie.

BAILLY, mergând pe filiera clasică, propune: 1. négligence, indifférence; 2. chagrin.

Traducea prin românescul acedie poate apărea ca neologistică, livrescă sau « stiintifică ». Unii (ca, spre exemplu, reputatul profesor Antoine Guillaumont, în Franta, sau Benedicta Ward, în Anglia si America) îl preferă pentru motivul că termenul grecesc a)khdi/a este atât de bogat în continut încât este practic intraductibil (GUILLAUMONT, p.305). Dacă astăzi termenul începe a se împune în traducerile patristice de limbă engleză, în cele de limbă franceză lucrurile sunt nedecise încă. Astfel, la 10 de ani după ce a tradus a)khdi/a cu acédie [G I], Jean-Claude Guy a renuntat la termen pentru dégoût [G II]).

Părintele Stăniloae traduce a)khdi/a ba prin plictiseală (PALADIE §.21), ba prin lenevie (Isaia Pustnicul, Cuvântul IV, în Filocalia românească, vol. XII, Ed. Harisma, Bucuresti, 1991, p.58 si 65. În acest din urmă loc însă, Părintele Stăniloae pune în paranteză si plictiseală), în functie de context sau de întelesul pe care vrea traducătorul să-l promoveze.

La rândul lui, părintele Rafail Noica propune negrijanie, un termen inventat, creat pentru a scăpa hătisului de termeni psihologici prin care ar putea fi tradus a)khdi/a: plictiseală, dezgust etc.

În fapt, a)khdi/a înglobează toti acesti termeni de mai sus, putând avea, de la caz la caz, diferite forme si accente (REGNAULT, pp.106-110 si 118-119, si GUILLAUMONT, pp.167­168 – cu referintele lor patristice).

Un alt exemplu: în literatura de analiză psiho-spirituală contemporană a lui Bernanos, l'ennui (plictiseala, urâtul) devine o temă preferentiată, cu o încărcătură metafizică: "Ma paroisse est dévorée par l'ennui" (acestea sunt cuvintele de început ale romanului Journal d'un Curé de compagne, cuvinte misterioase dar si definitorii pentru « intriga » romanului – p.1031 în: Bernanos, Oevres romanesques, Bibliothéque de la Pléiade, 1961); sau: "…il n'y a pas de malheur des hommes, monsieur l'abbé, il y a l'ennui. Personne n'a jamais partagé l'ennui de l'homme et néanmoins gardé son âme. L'ennui de l'homme vient a bout de tout, monsieur abbé, il amollira la terre" (Monsieur Ouine, ibid., p.1456).

http://www.nistea.com/pateric.html#2An