Suzana Romana: Diferență între versiuni
(propunere de traducere din engleza) |
m |
||
| (Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | + | [[Sfânt]]a, slăvita [[Mucenic|muceniță]] fecioară '''Suzana Romana''' era fiica [[preot]]ului Gabinus (Gavinus) și nepoata Sfântului [[episcop]] [[Gaius al Romei]] (283-296). A pătimit și a primit cununa [[mucenic]]iei în vremea împăratului [[Dioclețian]] (284-305). Biserica săvârșește [[Praznic|prăznuirea]] ei pe [[11 august]]. | |
| − | Sfânta, | + | ==Viața și mucenicia== |
| + | Sfânta Suzana fost crescută cu grijă în credința creștină, și încă din tinerețe și-a închinat viața lui Hristos. Familia sfintei era înrudită cu cea a împăratului [[Dioclețian]] (284-305), care a auzit povestindu-se despre frumusețea și viața ei virtuoasă. A hotărât să o dea de soție co-împăratului [[w:Maximian|Maximian Hercule]] (286-305) și l-a trimis la preotul Gaviniu pe demnitarul Claudiu, apoi chiar pe fratele său, Maximus. Amândoi, dimpreună cu soția lui Claudiu, Prepedigna și cu fiii acesteia, Alexandru și Cythius, au primis [[botez]]ul după o discuție cu evlavioasa familie a Suzanei. Auzind că toate aceste rude ale lui se convertiseră la creștinism, Dioclețian i-a trimis în exil la Ostia, în apropiere de Roma și la scurt timp după aceea a poruncit să fie arși de vii, iar cenușa lor a aruncat-o în mare. | ||
| − | + | Pe Sfânta Suzana a luat-o împăratul la palatul său și a încredințat-o împărătesei, ca să încerce să o convingă să se supună hotărârii împăratului și să îl ia drept soț pe Maximian, părăsind credința creștină. Dar împărăteasa, ea însăși fiind creștină în taină, a sprijinit-o pe Suzana în hotărârea ei de a rămâne fecioară, pentru Domnul. I-a explicat împăratului hotărârea fecioarei de a nu lua drept [[căsătorie|soț]] un păgân. Dioclețian i-a dat lui Maximian îngăduința de a o necinsti pe sfânta fecioară, dar un înger a apărat-o. | |
| − | + | Au încercat totodată să o silească pe sfânta Suzana să aducă jertfă idolilor, însă, când aceasta le-a vestit că prefera să se aducă pe sine drept jertfă Domnului Hristos, magistratul însărcinat cu ancheta a poruncit să i se taie fecioarei capul, primind astfel mucenicia. Împărăteasa a luat în taină [[moaște|trupul]] muceniței. Iar locul în care s-a tăiat capul fecioarei a fost mai târziu sfințit de episcopul Gaius ca biserică, unde săvârșea sfintele slujbe. La scurt timp după moartea Suzanei, și tatăl fecioarei, preotul Gabinius, și episcopul Gaius au primit și ei moartea mucenicească, în anii 295-296. | |
| − | + | ==Posteritatea== | |
| + | Într-o zi de 11 august din secolul al IV-lea sau al V-lea, o basilică îi este consacrată sfintei mucenice Suzana la Roma, lângă Termele lui Dioclețian, bazilică fondată de preotul Gaius<ref>Această bazilică va deveni biserica care există și azi la Roma: ''Santa Susanna alle Terme di Diocleziano''.</ref>. ''Martirologiul roman'' notează că în secolul al VI-lea prăznuirea sfintei era sărbătorită cu fast antic în această bazilică<ref>http://nominis.cef.fr/contenus/saint/9872/Sainte-Suzanne.html</ref>. | ||
| − | == | + | ==Note== |
| − | + | <references/> | |
| − | == | + | ==Surse== |
| − | *[http:// | + | *en: [[:en:Susanna the Virgin|Orthodoxwiki:Susanna the Virgin]], după [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=102268 Virginmartyr Susanna] ([[OCA]]) |
| + | ==Legături externe== | ||
| + | *en: [[Nicolae Velimirovici]], [http://www.westsrbdio.org/prolog/prolog.cgi August 11: The Holy Female Martyr Susanna the Virgin, and others with her] din [[Proloagele de la Ohrida]]. | ||
| − | [[ | + | [[Categorie:Mucenici]] |
| − | [[ | + | [[Categorie:Sfinți pre-niceeni]] |
| − | |||
[[en:Susanna the Virgin]] | [[en:Susanna the Virgin]] | ||
Versiunea curentă din 11 august 2019 04:18
Sfânta, slăvita muceniță fecioară Suzana Romana era fiica preotului Gabinus (Gavinus) și nepoata Sfântului episcop Gaius al Romei (283-296). A pătimit și a primit cununa muceniciei în vremea împăratului Dioclețian (284-305). Biserica săvârșește prăznuirea ei pe 11 august.
Viața și mucenicia
Sfânta Suzana fost crescută cu grijă în credința creștină, și încă din tinerețe și-a închinat viața lui Hristos. Familia sfintei era înrudită cu cea a împăratului Dioclețian (284-305), care a auzit povestindu-se despre frumusețea și viața ei virtuoasă. A hotărât să o dea de soție co-împăratului Maximian Hercule (286-305) și l-a trimis la preotul Gaviniu pe demnitarul Claudiu, apoi chiar pe fratele său, Maximus. Amândoi, dimpreună cu soția lui Claudiu, Prepedigna și cu fiii acesteia, Alexandru și Cythius, au primis botezul după o discuție cu evlavioasa familie a Suzanei. Auzind că toate aceste rude ale lui se convertiseră la creștinism, Dioclețian i-a trimis în exil la Ostia, în apropiere de Roma și la scurt timp după aceea a poruncit să fie arși de vii, iar cenușa lor a aruncat-o în mare.
Pe Sfânta Suzana a luat-o împăratul la palatul său și a încredințat-o împărătesei, ca să încerce să o convingă să se supună hotărârii împăratului și să îl ia drept soț pe Maximian, părăsind credința creștină. Dar împărăteasa, ea însăși fiind creștină în taină, a sprijinit-o pe Suzana în hotărârea ei de a rămâne fecioară, pentru Domnul. I-a explicat împăratului hotărârea fecioarei de a nu lua drept soț un păgân. Dioclețian i-a dat lui Maximian îngăduința de a o necinsti pe sfânta fecioară, dar un înger a apărat-o.
Au încercat totodată să o silească pe sfânta Suzana să aducă jertfă idolilor, însă, când aceasta le-a vestit că prefera să se aducă pe sine drept jertfă Domnului Hristos, magistratul însărcinat cu ancheta a poruncit să i se taie fecioarei capul, primind astfel mucenicia. Împărăteasa a luat în taină trupul muceniței. Iar locul în care s-a tăiat capul fecioarei a fost mai târziu sfințit de episcopul Gaius ca biserică, unde săvârșea sfintele slujbe. La scurt timp după moartea Suzanei, și tatăl fecioarei, preotul Gabinius, și episcopul Gaius au primit și ei moartea mucenicească, în anii 295-296.
Posteritatea
Într-o zi de 11 august din secolul al IV-lea sau al V-lea, o basilică îi este consacrată sfintei mucenice Suzana la Roma, lângă Termele lui Dioclețian, bazilică fondată de preotul Gaius[1]. Martirologiul roman notează că în secolul al VI-lea prăznuirea sfintei era sărbătorită cu fast antic în această bazilică[2].
Note
- ↑ Această bazilică va deveni biserica care există și azi la Roma: Santa Susanna alle Terme di Diocleziano.
- ↑ http://nominis.cef.fr/contenus/saint/9872/Sainte-Suzanne.html
Surse
- en: Orthodoxwiki:Susanna the Virgin, după Virginmartyr Susanna (OCA)
