Sinodul de la Whitby: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
'''Sinodul de la Whitby''' a fost un important [[sinod]] local, care a dus la unificarea liturgică și administrativă a Bisericii Angliei în secolul al VII-lea. Summoned by King Oswiu of Northumbria in 663 A.D., the synod was held in 664 at [[Whitby Abbey]], which was St. [[Hilda of Whitby|Hilda's]] double [[monastery]] of Streonshalh, at Whitby.
+
'''Sinodul din Whitby''' a fost un [[sinod]] local important care a dus la unificarea administrativă şi [[liturgică]] a Bisericii din Anglia. Convocat de Regele Oswiu de Northumbria în 663 DH, sinodul a avut loc în 664 la [[Abaţia Whitby]], care era o [[mănăstire]] dublă a Sfintei [[Hilda din Whitby|Hilda]] din Streonshalh, la Whitby.
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Among prelates in attendance was St. [[Wilfrid of York]] (634-710), who was chief spokesman for the southern, Roman, church. It is his biography, written long after the events it purports to describe, that is the only surviving source for the Synod.
+
Printre prelaţii care au participat a fost şi Sfântul [[Wilfrid de York]] (634-710), care a fost purtătorul de cuvânt al bisericii din sud, romane. Biografia sa, scrisă mult după aceste evenimente pe care le descrie, este singura sursă existentă despre acest sinod.
  
The Synod of Whitby constituted a milestone in the history of the Church in Britain, since delegates from the North and the South came together to debate the future of the church in Northumbria. The actual matters in dispute were fairly minor, the main controversies being over how to calculate the date of [[Pascha]], and what style of [[tonsure]] [[clergy|clerics]] should wearHowever, whichever side was acknowledged as having authority to rule on these matters would also decide whether the Celtic or the Roman customs would have ascendency over the whole North of England. The matter came to a head one spring when the king, who followed the Celtic practice, was feasting at Pascha, while the queen, who followed Roman practice, was still [[fasting]] for [[Lent]].
+
Sinodul din Whitby a constituit o piatră de hotar în istoria Bisericii din Marea Britanie, Prin aceea că delegaţi din nord şi sud au stat la un loc pentru a dezbate viitorul bisericii din Northumbria. Subiectele în dispută erau minore, principalele controverse fiind modul de calcul al datei Sfintelor Paşti şi stilul [[tundere|tunsorii]] pe care trebuiau să o poarte [[cler]]icii. Cu toate acestea, Totuşi, oricare parte ar fi hotărât ca având autoritate în a stabili aceste reguli, aceea ar fi decis şi care dintre tradiţii, celtă sau romană, ar fi fost adoptată de întreaga Anglie de Nord. Subiectul a devenit presant într-o primăvară când regele, care urma practica celtică, sărbătorea Sfintele Paşti în timp ce regina, care urma practica romană, încă era în [[Postul Mare]].
  
Final judgement went to the Roman church, whose practices were then adopted by the Northumbrians. Supporters of the Celtic traditions withdrew to Scotland.
+
Ultimul cuvânt l-a avut biserica romană, ale cărei practici au fost atunci adoptate de populaţia din Northumbria. Adepţii tradiţiei celte s-au retras în Scoţia.
  
The Venerable [[Bede]] in his ''[[Ecclesiastical History of the English People]]'' describes the proceedings in detail about seventy years after the events he describes. The ''Anglo-Saxon Chronicle'', however, makes no mention at all of the synod.
+
Cuviosul [[Beda]] descrie în lucrarea sa ''[[Istoria bisericească a poporului englez]]'' în detaliu dezbaterile care au avut loc, deşi la aproape şaptezeci de ani după acestea. ''Cronica Anglo-Saxonă'', însă, nu pomeneşte deloc avest sinod.
  
 
==Vezi şi==
 
==Vezi şi==
*[[Celtic Christianity]]
+
*[[Creştinism celtic]]
*[[Cuthbert of Lindisfarne]]
+
*[[Cuthbert din Lindisfarne]]
  
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]

Versiunea de la data 21 mai 2010 18:44

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sinodul din Whitby a fost un sinod local important care a dus la unificarea administrativă şi liturgică a Bisericii din Anglia. Convocat de Regele Oswiu de Northumbria în 663 DH, sinodul a avut loc în 664 la Abaţia Whitby, care era o mănăstire dublă a Sfintei Hilda din Streonshalh, la Whitby.

Istoric

Printre prelaţii care au participat a fost şi Sfântul Wilfrid de York (634-710), care a fost purtătorul de cuvânt al bisericii din sud, romane. Biografia sa, scrisă mult după aceste evenimente pe care le descrie, este singura sursă existentă despre acest sinod.

Sinodul din Whitby a constituit o piatră de hotar în istoria Bisericii din Marea Britanie, Prin aceea că delegaţi din nord şi sud au stat la un loc pentru a dezbate viitorul bisericii din Northumbria. Subiectele în dispută erau minore, principalele controverse fiind modul de calcul al datei Sfintelor Paşti şi stilul tunsorii pe care trebuiau să o poarte clericii. Cu toate acestea, Totuşi, oricare parte ar fi hotărât ca având autoritate în a stabili aceste reguli, aceea ar fi decis şi care dintre tradiţii, celtă sau romană, ar fi fost adoptată de întreaga Anglie de Nord. Subiectul a devenit presant într-o primăvară când regele, care urma practica celtică, sărbătorea Sfintele Paşti în timp ce regina, care urma practica romană, încă era în Postul Mare.

Ultimul cuvânt l-a avut biserica romană, ale cărei practici au fost atunci adoptate de populaţia din Northumbria. Adepţii tradiţiei celte s-au retras în Scoţia.

Cuviosul Beda descrie în lucrarea sa Istoria bisericească a poporului englez în detaliu dezbaterile care au avut loc, deşi la aproape şaptezeci de ani după acestea. Cronica Anglo-Saxonă, însă, nu pomeneşte deloc avest sinod.

Vezi şi