Schitul Lacu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
 
[[Image:Lacu-athos1.jpg|right|thumb|300px|Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este aşezat Schitul Lacu]]
 
[[Image:Lacu-athos1.jpg|right|thumb|300px|Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este aşezat Schitul Lacu]]
[[Image:Lacu-athos3.jpg|right|thumb|300px|Chilie şi biserica principală (catolicon) a Schitului Lacu]]
+
 
 
'''Schitul Lacu''' (gr. ''Lakkoskiti'', « schitul din văgăună ») este o aşezare monastică de la [[Muntele Athos]], una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfântul Munte. Are [[hram]]ul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
 
'''Schitul Lacu''' (gr. ''Lakkoskiti'', « schitul din văgăună ») este o aşezare monastică de la [[Muntele Athos]], una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfântul Munte. Are [[hram]]ul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
  
Linia 11: Linia 11:
  
 
==Aşezare geografică==
 
==Aşezare geografică==
Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos faţă de Mănăstirea Sfântul Pavel. Este construit pe valea Lakkos, care urcă spre pantele vârfului Aton, la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou şi Antiathon.
+
Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos faţă de Mănăstirea Sfântul Pavel. Este construit pe valea Lakkos (Valea Văgăunii), care urcă spre pantele vârfului Aton, la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou şi Antiathon.
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Se ştiu puţine despre începuturile aceastei aşezări monastice isihaste. O primă menţiune spune că la 1754 vieţuiau aici 30 de călugări, veniţi din Ţara Moldovei.
+
Se ştiu puţine despre începuturile acestei aşezări monastice isihaste. O primă menţiune spune că la 1754 vieţuiau aici 30 de călugări, veniţi din Ţara Moldovei.
  
 
La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii şi colibe, 24 la număr, în care vieţuiau şi se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relaţiile Ţării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, aşa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viaţă decât vreo doi-trei. Unul dintre aceştia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorităţii monahilor românilor athoniţi.
 
La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii şi colibe, 24 la număr, în care vieţuiau şi se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relaţiile Ţării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, aşa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viaţă decât vreo doi-trei. Unul dintre aceştia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorităţii monahilor românilor athoniţi.
Linia 22: Linia 22:
  
 
*Chilia BUNA VESTIRE - 9 vieţuitori<br>
 
*Chilia BUNA VESTIRE - 9 vieţuitori<br>
Stareţ: părintele Stefan Nitescu
+
Stareţ: părintele [[Ştefan Niţescu]]
*Chilia SFANTUL ARTEMIE - 8 vieţuitori<br>
+
*Chilia SFÂNTUL ARTEMIE - 8 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Pimen
 
Stareţ: părintele Pimen
*Chilia SFANTUL PROOROC ILIE - 2 vieţuitori<br>
+
*Chilia SFÂNTUL PROOROC ILIE - 2 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Sofronie
 
Stareţ: părintele Sofronie
*Chilia INTAMPINAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori<br>
+
*Chilia ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Acachie
 
Stareţ: părintele Acachie
*Chilia INALTAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori<br>
+
*Chilia ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Paisie
 
Stareţ: părintele Paisie
 
*Chilia SFANTUL IERARH NICOLAE - 5 vieţuitori<br>
 
*Chilia SFANTUL IERARH NICOLAE - 5 vieţuitori<br>
Linia 35: Linia 35:
 
*Chilia ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI - 3 vieţuitori<br>
 
*Chilia ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI - 3 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Isidor
 
Stareţ: părintele Isidor
*Chilia SFANTUL ANTONIE CEL MARE - 4 vieţuitori<br>
+
*Chilia SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE - 4 vieţuitori<br>
 
Stareţ: părintele Nichifor
 
Stareţ: părintele Nichifor
*Chilia «Intrarea în Biserica a Maicii Domnului»<br>
+
*Chilia "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"<br>
 
Stareţ: Monahul Pimen Vlad
 
Stareţ: Monahul Pimen Vlad
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* [http://www.sfaturiortodoxe.ro/schitul-lacu/index.htm]
+
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/schitul-lacu/index.htm
* [http://www.sfaturiortodoxe.ro/apel-nou-athos.htm]
+
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/apel-nou-athos.htm
  
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Monahism]]
 
[[Categorie:Monahism]]

Versiunea de la data 17 aprilie 2008 20:03

Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este aşezat Schitul Lacu

Schitul Lacu (gr. Lakkoskiti, « schitul din văgăună ») este o aşezare monastică de la Muntele Athos, una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfântul Munte. Are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

Particularităţi de organizare

În cadrul sistemului de organizare athonit, aşezarea aceasta călugărească este un schit, care e dependent de Mănăstirea Sfântul Pavel, una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradiţional Sfântul Munte.

De asemenea, Lacu este un schit de tip lavră, adică format din mai multe "chilii", împrăştiate pe arie de vreo doi kilometri pătraţi. În Sfantul Munte o chilie reprezintă o casă cu paraclis (capelă / bisericuţă) în care câţiva monahi locuiesc sub îndrumarea unui duhovnic, cuprinzând şi camerele de oaspeţi, sala de mese şi alte dependinţe. Fiecare astfel de chilie are viaţa ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toţi monahii din schit se adună duminica şi în sărbători în biserica centrală (gr. katholikon) pentru rugăciunea în comun şi Sfânta Liturghie.

Un număr de asemenea chilii împreună cu biserica mare a schitului şi cimitirul formează un schit de tip lavră.

Aşezare geografică

Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos faţă de Mănăstirea Sfântul Pavel. Este construit pe valea Lakkos (Valea Văgăunii), care urcă spre pantele vârfului Aton, la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou şi Antiathon.

Istoric

Se ştiu puţine despre începuturile acestei aşezări monastice isihaste. O primă menţiune spune că la 1754 vieţuiau aici 30 de călugări, veniţi din Ţara Moldovei.

La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii şi colibe, 24 la număr, în care vieţuiau şi se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relaţiile Ţării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, aşa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viaţă decât vreo doi-trei. Unul dintre aceştia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorităţii monahilor românilor athoniţi.

Schitul Lacu azi

Astăzi, schitul Lacu este format din 10 chilii (alte câteva, în ruină, îşi aşteaptă rândul) şi este locuit de 40 de călugări români. Acestea sunt:

  • Chilia BUNA VESTIRE - 9 vieţuitori

Stareţ: părintele Ştefan Niţescu

  • Chilia SFÂNTUL ARTEMIE - 8 vieţuitori

Stareţ: părintele Pimen

  • Chilia SFÂNTUL PROOROC ILIE - 2 vieţuitori

Stareţ: părintele Sofronie

  • Chilia ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori

Stareţ: părintele Acachie

  • Chilia ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - 4 vieţuitori

Stareţ: părintele Paisie

  • Chilia SFANTUL IERARH NICOLAE - 5 vieţuitori

Stareţ: părintele Rafael

  • Chilia ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI - 3 vieţuitori

Stareţ: părintele Isidor

  • Chilia SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE - 4 vieţuitori

Stareţ: părintele Nichifor

  • Chilia "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului"

Stareţ: Monahul Pimen Vlad

Legături externe