Schitul Lacu (Muntele Athos)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este aşezat Schitul Lacu

Schitul Lacu (grec. Lakkoskiti, „schitul din văgăună”) este o aşezare monastică de la Muntele Athos, una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfântul Munte. Are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Cuprins

Particularităţi de organizare

În cadrul sistemului de organizare athonit, aşezarea aceasta călugărească este un schit, care e dependent de Mănăstirea Sfântul Pavel, una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradiţional Sfântul Munte.

De asemenea, Lacu este un schit de tip lavră (anahoretic), adică format din mai multe "chilii", împrăştiate pe arie de vreo doi kilometri pătraţi. În Sfântul Munte o chilie reprezintă o casă cu paraclis (capelă / bisericuţă) în care câţiva monahi locuiesc sub îndrumarea unui duhovnic, cuprinzând şi camerele de oaspeţi, sala de mese şi alte dependinţe. Fiecare astfel de chilie are viaţa ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toţi monahii din schit se adună duminica şi în sărbători în biserica centrală (gr. katholikon) pentru rugăciunea în comun şi Sfânta Liturghie.

Un număr de asemenea chilii împreună cu biserica mare a schitului şi cimitirul formează un schit de tip lavră.

Aşezare geografică

Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat în partea de nord-est a pensinsulei Sfântului Munte, între Turnul Amalfino şi Mănăstirea Sfântul Pavel (la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos de la mănăstire, peste munte). Este construit pe valea Lacu (gr. Lakkos, care înseamnă "văgăună sălbatică"), care urcă spre pantele vârfului Aton (2033 m). Schitul este situat la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou şi Antiathon.

Istoric

Se ştiu puţine despre începuturile acestei aşezări monastice isihaste. Locul este cunoscut deja în secolul al XIV-lea, aici vieţuind monahi sârbi, organizaţi într-o viaţă monahală după tipic ascetic aspru.

În epoca grea a turcocraţiei au început a veni în acest loc monahi moldoveni, ardeleni şi basarabeni, care au continuat viaţa aici până prin anii 1754, când schitul s-a pustiit. După numai câţiva ani însă, pe la 1760, schitul s-a reînfiinţat de monahul moldovean Daniil. După anii 1830 Schitul cunoaşte o mare înflorire. În 1849 se ridică bisericuţa cimitirului cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în 1860 moara cu apă, iar în 1898 începe zidirea bisericii mari a schitului. Închinată sfântului Mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, biserica primea pe cei 80 de părinţi care se nevoiau în schit la acea vreme. Până în 1904 se completează cu pridvorul şi clopotniţa. Cam în aceeaşi perioadă se ridică şi clădirea arhondaricului pentru închinătorii ce vizitau Schitul.

La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii şi colibe, 24 la număr, în care vieţuiau şi se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relaţiile Ţării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, aşa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viaţă decât vreo doi-trei. Unul dintre aceştia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorităţii monahilor românilor athoniţi.

În zilele noastre Schitul Lacu trece printr-o nouă perioadă de înflorire, fiind populat din nou cu momani români doritori de pustie.

Schitul Lacu azi

Chilie şi biserica principală (catolicon) a Schitului Lacu

Astăzi[1], schitul Lacu este format din 13 chilii (alte câteva, în ruină, îşi aşteaptă rândul) şi este locuit de peste 40 de călugări și frați. Acestea sunt:

Stareţ: părintele Ştefan Nuţescu

Stareţ: părintele Isidor

  • Chilia "Sfântul Artemie" - 9 vieţuitori

Stareţ: părintele Pimen

Stareţ: părintele Sofronie

Stareţ: părintele Acachie

Stareţ: părintele Varsanufie; Duhovnic: părintele Paisie

Stareţ: părintele Rafael

Stareţ: părintele Nichifor

Stareţ: Monahul Pimen Vlad

Stareț: părintele Pavel

Stareț: părintele Efrem

Stareț: părintele Nicanor

  • Chilia „Tuturor Sfinților Athoniți”

Stareț: părintele Partenie

Conducerea Schitului Lacu, precum și responsabilitățile ce decurg (bunul mers al slujbelor la biserica principală a schitului, primirea pelerinilor etc.), este asumată timp de un an de fiecare chilie, cu rândul. Timp de un an, fiecare stareț de chilie devine „dicheu”, adică un fel de stareț al Schitului. Schimbarea Dicheului se face în fiecare an la data de 8 mai, de ziua Sfântului Ioan Evanghelistul, când starețul chiliei care a condus preda cheile noului stareț al următoarei chilii (fiecare chilie va prelua pe rând această obligație) în prezenta reprezentaților Mănăstirii Sfântului Pavel.

Legături externe

Note

  1. După un articol publicat în iulie 2012: http://www.crestinortodox.ro/interviuri/schitul-romanesc-lacu-muntele-athos-70536.html
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi