Constantin Brâncoveanu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(casetă succesiune)
(completări)
Linia 4: Linia 4:
 
   
 
   
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654.
+
Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, într-o veche familie boierească. Era fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu şi al Stancăi, sora domnitorului [[Șerban Cantacuzino]].
  
 
Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și șapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuța, Elenca, Bălașa și Smaranda.<ref>Alexandru D. Xenopol - ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>
 
Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și șapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuța, Elenca, Bălașa și Smaranda.<ref>Alexandru D. Xenopol - ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>
Linia 12: Linia 12:
  
 
==Martirizarea==
 
==Martirizarea==
 +
Iată cum descrie Gheorghe Şincai în ''Cronica românilor''<ref>Gheorghe Şincai - ''Cronica românilor şi a mai multor neamuri'', I-III, ediţie îngrijită de F. Fugariu, Bucureşti, 1978</ref> martiriul dreptcredinciosului voievod:
 +
:''Odată cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, cărora el le-a grăit astfel în ora morţii: „Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta...”. Acestea zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, şi mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, şi aruncară trupurile în mare. Şi creştinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie''.
  
 
==Proslăvirea ca sfânt==
 
==Proslăvirea ca sfânt==
La [[8 iulie]] 2008 [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[Proslăvire|proslăvirea]] [[Sfânt]]ului Voievod Neagoe Basarab, pentru faptele sale sfinte şi înflorirea vieţii spirituale şi duhovniceşti ortodoxe din Ţara Românească. [[Prăznuire]]a lui se face pe data de [[16 august]].
+
La [[8 iulie]] 2008 [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[Proslăvire|proslăvirea]] [[Sfânt]]ului şi Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu, pentru faptele sale sfinte şi înflorirea vieţii spirituale şi duhovniceşti ortodoxe din Ţara Românească. [[Prăznuire]]a lui se face pe data de [[16 august]].
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 24: Linia 26:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 +
* [http://ro.wikisource.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncovanul Balada „Constantin Brâncovanul”]
  
  

Versiunea de la data 6 martie 2011 19:55

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Constantin Brâncoveanu şi fiii săi

Sfântul Martir şi Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Ţării Româneşti între anii 1688 - 1714. În timpul cât a domnit, Ţara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toţii sunt prăznuiţi pe 16 august, sub numele de Sfinţii martiri Brâncoveni.

Viaţa

Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, într-o veche familie boierească. Era fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu şi al Stancăi, sora domnitorului Șerban Cantacuzino.

Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și șapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuța, Elenca, Bălașa și Smaranda.[1]


Influenţa sa asupra dezvoltării vieţii spirituale a românilor

Martirizarea

Iată cum descrie Gheorghe Şincai în Cronica românilor[2] martiriul dreptcredinciosului voievod:

Odată cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, cărora el le-a grăit astfel în ora morţii: „Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta...”. Acestea zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, şi mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, şi aruncară trupurile în mare. Şi creştinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie.

Proslăvirea ca sfânt

La 8 iulie 2008 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea Sfântului şi Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu, pentru faptele sale sfinte şi înflorirea vieţii spirituale şi duhovniceşti ortodoxe din Ţara Românească. Prăznuirea lui se face pe data de 16 august.

Note

  1. Alexandru D. Xenopol - Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925
  2. Gheorghe Şincai - Cronica românilor şi a mai multor neamuri, I-III, ediţie îngrijită de F. Fugariu, Bucureşti, 1978

Surse

Legături externe


Casetă de succesiune:
Constantin Brâncoveanu
Precedat de:
Șerban Cantacuzino
Domnitor al Țării Românești
1688 - 1714
Urmat de:
Ștefan Cantacuzino