Xenia din St. Petersburg

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sfânta Xenia din St. Petersburg

Pomenirea sfintei Xenia din Sankt Petersburg (cca.  1719–1731 –  1803), numită şi „cea smerită şi nebună pentru Hristos” se face atât pe 24 ianuarie (6 februarie pe stil vechi)[1] cât și pe 11 septembrie (24 septembrie pe stil vechi)[2]. În calendarul ortodox rus este pomenită şi pe 24 mai, când se sărbătoreşte proclamarea ei ca sfânt ce a avut loc în anul 1988.[3]

Sfânta Xenia s-a remarcat prin modestie, sărăcie, renunţarea la bunurile lumeşti şi o înflăcărată devoţiune faţă de Hristos, dar şi prin clarviziune şi ajutorul celor sărmani şi păcătoşi în timpul vieţii şi prin minunile pe care le-a făcut după moarte. Este considerată o protectoare a familiei şi este cel mai adesea invocată pentru ajutor în întemeierea unei familii sau pentru orice ajutor în legătură cu familia, dar şi pentru ajutorul celor fară casă sau loc de muncă, în caz de incendii sau copii pierduţi.

Este patroana spirituală a oraşului Sankt Petersburg. O capelă a fost ridicată în cimitirul Smolensk din St. Petersburg pe locul unde se află înmormântat trupul ei. Mai multe biserici în Rusia şi în lume au primit hramul sfintei Xenia.[4][5]

Cuprins

Viaţa

Primii douăzeci şi şase de ani

Data naşterii nu este cunoscută, dar anumiţi cercetători propun ca dată a naşterii anul 1731. Nici despre părinţii ei nu se ştie nimic dar, pentru că s-a căsătorit cu un colonel, se presupune că a făcut parte dintr-o familie de nobili sau de funcţionari unde a primit o educaţie aleasă.

Xenia Grigorievna rămâne văduvă la 26 de ani

Primele articole de ziar ce s-au păstrat despre Xenia datează din anul 1847 când în ziarul "Buletinul poliţiei orăşeneşti a Sankt-Petersburgului" apar două articole în numerele 264 şi 272:

Cu 40 de ani în urmă sau, poate, cu câţiva ani mai mult, s-a săvârşit aici, în Petersburg, văduva cântăreţului imperial, Andrei Teodorovici, Xenia Grigorievna...

În afara acestor două articole, scurte informaţii despre viaţa sfintei Xenia sunt oferite de epitaful de pe piatra funerară:

A rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani, şi a trăit 71 de ani; îşi zicea Andrei Teodorovici.

Momentul dramatic ce îi marchează viaţa şi îi schimbă destinul este moartea soţului cu care era căsătorită de numai 4 ani. În anul 1755 în Petersburg izbucneşte o epidemie de tifos exantematic.

Xenia este atât de afectată de moartea soţului încât a doua zi este găsită tot lipită de trupul soţului răposat dar îmbătrânită şi încărunţită.

Îşi petrece soţul la groapă îmbrăcată în hainele militare ale acestuia, imitându-i mersul în urma sicriului.

Andrei Teodorovici nu a murit - le spunea ea celor din jurul ei. A murit Xenia Grigorievna, dar Andrei Teodorovici este aici, în faţa voastră, el trăieşte şi va trăi mult de acum înainte, va trăi veşnic.

La cimitir Xenia le cere celor prezenţi să se roage pentru liniştea sufletului "roabei lui Dumnezeu, Xenia", spunând: Bietul Andrei Teodorovici a ramas orfan , a rămas singur pe lume...

Din acest moment Xenia se prezintă tuturor cu numele soţului ei, Andrei Teodorovici şi imediat ce se întoarce de la cimitir o roagă pe administratora casei şi averii să împartă totul săracilor şi să doneze banii bisericii.

Refuză pensia ce trebuia să o primească ca văduvă şi doar cu mantaua de militar a soţului pleacă în lume şi începe să ducă viaţa unui ascet desăvârşit trăind din pomeni şi devenind Nebună după Hristos.

Pribegia

Odată ce a renunţat la orice posesiune lumească şi chiar şi la orice minim confort trupesc a început să hoinărească pe străzile Petersbugului primind condoleanţele pline de compasiune ale cunoscuţilor. Dar Xenia le răspunde tuturor că nu a murit Andrei Teodorovici, ci soţia lui, Xenia Grigorievna.

Când în 29 ianuarie 1757 a fost interzis vagabondajul săracilor şi schilozilor pe străzile Petersburgului, urmărită fiind, s-a descoperit că sfânta mergea noaptea pe câmp unde cădea în genunchi şi se ruga până la răsăritul soarelui. După această lungă rugaciune în câmp mergea să plivească grădina de legume a unui moşier sărac şi obosind era găsită dormind chiar printre straturile de zarzavaturi.

În cei 45 de ani de pribegie, fericita Xenia a trăit neavând abolut nici o posesie, nici o cameră, nici îmbrăcăminte călduroasă, îndurând gerurile ruseşti şi ploile torenţiale ale toamnei, neştiind ce va mânca a doua zi. Cu cât încercările erau mai grele cu atât sfânta devenea mai blândă şi mai smerită, îndurând lovituri şi batjocuri la care de obicei sunt supuşi toţi oameni străzii în special de copii străzii care râdeau de atitudinea şi cuvintele ei de neînţeles pentru mulţi.

Doar toate acestea nu erau pentru Xenia decat imitarea Domnului şi marelui Martir care a suportat insultele, scuipăturile, biciuirea, răstignirea şi moartea. Încet, sfânta devine o figură cunoscută de întreg oraşul şi aproape mereu era urmată de oameni ce o însoţeau crezând că prezice viitorul sau ghiceşte destinele. Cei înduhovniciţi ştiau însă că este un om deosebit ce sub înfăţişarea unei ieşite din minţi ascunde mari daruri duhovniceşti.

Clarviziunea

Rugăciunea, ascetismul, iubirea faţă de Dumnezeu şi aproape şi mila lui Dumnezeu au făcut ca fericita Xenia să primească darul clarviziunii.

  • Într-o zi, mergând la cea căreia îi dăruise casa şi care avea un mare respect pentru Xenia îi spuse: Iată, tu stai aici şi cârpeşti ciorapii şi nu ştii că Dumnezeu ţi-a trimis un copil! Du-te mai repede la cimitirul Smolesnsk.
Parascheva Antonova care avea mare încredere în cuvintele Xeniei, a înţeles că ceva deosebit se întâmplă şi s-a grăbit să ajungă la cimitir. Pe una din străzile din apropierea cimitirului, Antonova a vazut o mare mulţime de oameni. Apropiindu-se află că un vizitiu tocmai a omorât o femeie însărcinată care a născut chiar acolo în stradă, ea murind pe loc.
Având milă de copil Parascheva Antonova l-a luat la ea acasă. Deşi împreună cu poliţia au încercat să afle cine erau mama şi tatăl copilului, nu au reuşit iar copilul a rămas la Parascheva care l-a crescut şi educat acesta devenind un fucţionar important ce s-a îngrijit de mama adoptivă până la moartea accesteia, fiind pentru aceasta cel mai iubitor şi respectuos fiu. Şi el avea o mare evlavie pentru sfănta Xenia.
  • O altă prietenă a fericitei Xenia a fost şi Evdochia Deniseva Gaidukova, ce a murit în anul 1827. Xenia ţinea foarte mult la Evdochia Gaidukova şi uneori o vizita acasă. Într-o astfel de vizită de dinaintea prânzului Evdochia se grăbeste să o aşeze la masă bucurându-se de prezenţa ei. La sfârşitul prânzului Evdochia îi cere iertare Xeniei pentru ca nu a avut ceva mai bun să îi ofere. – Să nu mă judeci pentru masă, draga mea, îi spuse ea, dar nu am avut altceva mai bun să-ţi ofer, pentru că astăzi nu am gătit nimic.– Îţi mulţumesc pentru masă draga mea, îi raspunde Xenia, dar de ce nu spui adevărul? Ţi-a fost teamă să-mi oferi nişte friptură de raţă?
Evdochia Deniseva se fâstici deoarece într-adevăr avea în cuptor friptură de raţă pregătită pentru soţul ei care nu era acasă. Evodchia s-a repezit la cuptor pentru a scoate friptura. Dar Xenia a oprit-o : “Nu, nu, ce faci? Nu trebuie să faci asta, nu vreau raţă. Ştiu, doar, că te-ai fi bucurat să-mi oferi tot ce ai, dar te temi de căpcăunul de bărbatul-tău. Pentru ce să-l mânii?
Bărbatul Evdochiei Deniseva nu era agreat de Xenia acesta fiind grosolan, îi plăcea băutura şi folosea un limbaj dezgustător mai ales atunci când era beat.

Prezicerea morţii Împărătesei Elisabeta Petrovna

Cea mai cunoscută prezicere a fericitei Xenia, este cea a morţii Împărătesei Elisabeta Petrovna. Elisabeta Petrovna(1709-1761), care domnea din 1742, anul când a fost încoronată, deşi avea numai 53 de ani, era bolnavă de caţiva ani şi moare pe 25 decembrie 1961.

Însă pe 24 decembrie 1961 pe străzile Petersburgului, Xenia alerga spunând cuvinte pe care nimeni nu le înţelegea: “Coaceţi colaci, coaceţi colaci! În curând toata Rusia va coace colaci!”. Vestea morţii Împărătesei a şocat pe toată lumea deoarece boala fusese ascunsă. Locuitorii Petersburgului au înţeles acum şi cuvintele fericitei Xenia ce anunţase cu o zi mai devreme evenimentul.

Binecuvântările şi rugăciunile pentru cei mulţi

Odată ce fericita Xenia, prin bunătatea, blândeţea , smerenia şi totala renunţare la sine a câştigat iubirea oamenilor care o considerau “omul lui Dumnezeu”, aceasta era invitată tot mai des de către negustori, burghezi şi funcţionari în casele lor pentru că deja se ştia că dacă fericita Xenia îţi intră în casă, în acea casă şi în acea familie se instalează fericirea şi bucuria.

Mamele se grăbeau să îşi aducă copiii spre a-i binecuvânta mai ales dacă aceştia erau bolnavi.

Vizitii o rugau să urce în caleaşca lor şi să meargă măcar căţiva metri pentru că trăsura în care urca sfânta se întoarcea întotdeauna acasă cu un mare câştig.

Vânzătorii ambulanţi o aşteptau cu nerăbdare să le ia ceva dacă o zăreau deoarece imediat lângă taraba lor mulţimea se aduna apoi şi le cumpăra toată marfa.

I se ofereau sfintei adesea sume foarte mari pentru rugăciunile ei atât de eficiente dar fericita nu lua niciodată mai mult decât ţarul de pe cal, adică o copeică sau două. Nu voia sa primească nici măcar o rubla, iar de monezi de aur nici nu voia sa audă.

Odată ajunsă în piaţă negustorii o înconjurau rugând-o să le primeasca darul. Dar fericita nu lua darul decât de la o parte, celorlalţi reproşându-le:”Nu frate, tu îi încarci pe cumpărători la cântar", sau "Nu, tu îi asupreşti pe cei sărmani".

Cu banii primiţi, strânşi copeică cu copeică, Xenia ajuta mai multe sute de familii sărace. Orice primea dăruia celor săraci şi aceştia erau foarte bucuroşi de orice dar de la fericită deoarece acela care primea ceva îi mergea bine în toate. Un om care a primit câteva copeici de la sfânta a ajuns mai apoi foarte bogat. Altuia, dăruindu-i ţarul călare pe cal(copeica) i-a spus: Vei galopa departe cu el… şi într-adevăr acela s-a îmbogăţit.

Însă Xenia nu prevestea numai bucurii ci şi necazuri sau moartea dar într-un mod voalat, după cum atestă şi articolul de ziar din anul 1847:Uneori ea prevestea ceva rău, dar nu în mod direct, ci indirect, prin aluzii, ca şi când nu ar fi vrut să-l tulbure pe acela cu care vorbea. Astfel, de pildă, vizitând o dată casa negustoresei Krapivina şi în timp ce ieşea afară ea privi pe fereastra casei spunând:"Urzica este verde, dar curând se va ofili". Puţin după aceasta Krapivina muri.

Sau altădată invitată fiind de negustorul Razjivin să-i viziteze magazinul(firma ce a existat pana în secolul al XX-lea), fericita Xenia a venit dar văzând o oglinda mare ce atârna pe perete, dădu din cap zicând:Frumoasa oglindă dar nu ai în ce să te priveşti - şi plecă. După numai o jumătate de oră, nu se ştie din ce cauză, oglinda a căzut de pe perete spărgându-se iar după trei zile negustorul a murit.

Ultimele fapte

Una din ultimele fapte remarcabile ale fericitei, faptă ce ne oferă o informaţie precisă despre un moment în care încă mai era în viaţă, este ajutorul dat pentru construirea bisericii din cimitirul Smolensk. Acest lucru se peterecea în anul 1794 când, spre deosebire de împărăteasă Ecaterina care avea aceeaşi vârstă, dar abia mai putea să meargă, Fericita Xenia era atât de sănătoasă şi de în putere încât îi ajuta în secret pe muncitori la construirea bisericii cărând în fiecare noapte în poala sa câte cinci-şase cărămizi de la fabrica de cărămidă. În fiecare noapte căra câte o grămadă de cărămizi pe care muncitorii o găseau dimineaţa.

Va trebui sa îndure multe spunea Xenia despre biserică, dar va rezista… Nici o grijă. Şi într-adevăr în decursul unor mari inundaţii din 1824 când o parte dintre morminte şi cruci au fost luate de ape şi registrele cimitirului au fost distruse, biserica a rezistat. Din cauza acestor distrugeri ale apelor din anul 1824 s-a produs pierderea registrelor cimitirului şi nu se ştie cu exactitate anul morţii feicitei Xenia.

Aşadar cercetătorii consideră că sfânta a plecat din aceasta lume undeva după anul 1794(anul construcţiei bisericii din cimitirul Smolensk) şi nu mai târziu de anul 1806(45 de ani de la anul morţii împărătesei Elisabeta Petrovna).

Sfârşitul Fericitei Xenia şi cultul pentru ea

Vestea sfărşitului Xeniei a întristat oraşul şi oameni de toate vârstele au mers la înmormântarea ei şi apoi la mormântul din cimitirul Smolensk. S-a instituit post în acea zi. La mormânt se perindau oameni din tot poporul cu nădejdea ca rugăciunile lor vor fi auzite şi vor fi ajutaţi în necazurile şi nevoile lor aşa cum au fost ajutaţi şi în timpul vieţii. Au venit săracii şi infirmii ajutaţi de Xenia, negustorii şi băcanii, mamele copiilor binecuvântaţi şi vindecaţi şi multe alte femei care o însoţeau în timpul vieţii şi care se bucurau de atenţia ei. Zvonul despre protectoarea sărmanilor s-a răspândit repede dincolo de graniţele capitalei, în popor.

Fiecare vizitator al cimitirului dorea să plece cu o mâna de pământ de la mormântul Xeniei crezând că acest pământ va vindeca bolile şi va îndepărta necazurile.

Au început să apară mărturii despre minuni şi vindecări şi numărul vizitatorilor care luau pământ de pe mormânt s-a înmulţit. Deasupra mormântului s-a pus o placă dar aceasta a fost fărâmiţată în bucăţele mici de vizitatori fiecare dorind să ia acasă o bucăţică. O alta placă a fost pusă dar şi aceasta a avut aceeaşi soartă. Dar, luând pământul şi spărgând plăcile, fiecare vizitator lăsa în schimb pe mormânt o mică jertfă, după puterile fiecăruia, bani de care se foloseau nevoiaşii.

Sarcofagul sfintei Xenia din paraclisul care îi este ridicat în cimitirul Smolensk, St. Petersburg

Mormântul a fost împrejmuit cu un gard şi o cutie a milei a fost legată de el pentru a se aduna bani pentru construcţia unui paraclis. Banii s-au adunat repede şi primul paraclis a fost construit din piatră de culoare cenuşie, cu acoperiş de fier şi două ferestruici pe cele două laturi, iconostasul înspre răsărit şi o uşă înspre apus. Deasupra uşii scria “Roaba lui Dumnezeu Xenia” iar deasupra mormântului, ridicat pe un soclu, a fost pusă o placă pe care stă scris:

Epitaf

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.
În acest loc a fost pus corpul neînsufleţit al roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna
soţia cântăreţului imperial, cu gradul de colonel, Andrei Teodorovici.
A rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, pribegit 45 de ani, şi a trăit 71 de ani; îş zicea Andrei Teodorovici.
Cine m-a cunoscut să-mi pomenească sufletul pentru mântuirea sufletului său Amin! “

Rugăciuni

Rugăciune către Sfânta şi Fericita noastră maică Xenia, cea nebună pentru Hristos

O, Sfânta maică Xenia, vieţuind sub acoperământul Celui Prea Înalt, şi întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamăreşte acum ca pe o floare bineinmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ţie ca uneia ce eşti întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi: primeşte cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndraznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru noi, netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaţi pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înţelegere celor căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în pace şi fără tulburare, roagă-te pentru cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îţi aducem mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Dumnezeu Cel în Treime închinat şi minunat întru Sfinţii Săi, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tropar, glas 4

Deşertăciunea celor pământeşti lepădând, crucea vieţii rătăcitoare şi fără de adăpost ai luat, şi de strâmtori, lipsuri şi batjocură oamenilor nu te-ai spăimântat, dragostea lui Hristos ştiind. Acum în ceruri de această dragoste îndulcindu-te, fericită şi de Dumnezeu înţelepţită Xenia, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.[6]

Tropar, glas 7

Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăţul veşnic; cu nebunia cea părută ai ruşinat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta dobândind darul ajutorării prin minuni, Fericită Xenia, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbavească prin pocainţa de tot răul.

Condac, glas 3

Luminat saltă astăzi oraşul Sfântului Petru, că mulţimea celor scârbiţi află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu eşti lauda şi întărirea acestui oraş.

Mărimuri

Mărimu-te pe tine, Sfântă şi Fericită maică a noastra Xenia, şi cinstim sfânta pomenirea ta, că tu îl rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

Bibliografie

  • Sfânta Xenia cea smerită şi nebună pentru Hristos, Ed. Bunavestire, Bacău, 2001.

Note

  1. http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie24.htm
  2. http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie11.htm
  3. http://www.holytrinityorthodox.com/calendar/search2.php?search=xenia&jyear=2011
  4. http://worldwalk.info/en/catalog/432/
  5. https://www.facebook.com/pages/Cathedral-of-Blessed-St-Xenia-of-Petersburg/302211949904532
  6. David şi Mary Ford, Căsătoria, cale spre sfinţenie- Vieţile sfinţilor căsătoriţi, Ed. Sophia, Bucureşti, p 171
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi