[[Image:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|260px|right|[[Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], sec. XV]]{{spiritualitateSpiritualitate didactică}}{{ciornă}}'''Smerenia''' este o [[virtuţi|virtute]] morală care constă în ajutarea, slujirea, punerea mai presus a celorlalţi. Ea este opusă [[mândria|mândriei]], egoismului şi slavei deşarte. Smerenia se însoţeşte cu inocenţa şi curăţenia copiilor, cu [[înţelepciunea]], cu harul Domnului, cu cinstea şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, cu bogăţia, slava, [[mântuire]]a şi [[viaţa veşnică]]. [[Dumnezeu]] înviorează duhurile smerite şi mângâie pe cei smeriţi. [[Sfânta Scriptură|Biblia]] oferă atât modele de smeriri (Nabucodonosor, Ahab, Manase) cât şi modele de smerenie (Iosia, Ezdra, psalmistul [[David]], [[Fecioara Maria]], [[apostolul Pavel]] şi modelul suprem, [[Iisus]]). Smerenia trebuie să fie podoaba tuturor, [[apostol]]i precum Pavel sau oameni obişnuiţi, bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, [[sărăcia|săraci]] sau bogaţi.

====Smerirea lui NebucadneţarSmerenia împotriva ipocriziei, răutăţii, indiferenţei şi slavei deşarte====Un pilduitor exemplu de smerire forţată dă Nebucadneţar, împăratul Babilonului, care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi minunile puternice pe care le-a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de el. Astfel el povesteşte că, Iisus mustră aspru pe când trăia liniştit [[cărturari]] şi fericit în palatul lui[[farisei]], el are un vis care îl înspăimântă şi-l umple de groază. El cheamă pe vrăjitoriidenunţând ipocrizia, cititorii în stelerăutatea, ghicitorii[[nepăsarea]], haldeii pe care-i ţinea şi alergarea la palat dar ei nu reuşesc să-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă pe Daniel[[mândria|slava deşartă]] a acestora. Nebucadneţar [[Iisus]] îi spune visul (vezi textul), Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt păcatelor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă milă de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu ascultă sfatul lui Daniel şi după douăsprezece luni, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie<ref>Dan5.20</ref>, astfel încât îşi atribuia sieşi propria bogăţie şi faimă, un glas îl anunţă din cer învaţă că i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat. Într-adevăr, el Unul este aruncat de pe scaunul lui împărătesc Învăţătorul şi este despuiat de slava lui.<ref>Dan5.20</ref> Izgonit din mijlocul oamenilor, el locuieşte la un loc cu fiarele câmpului, îi dau să mănânce iarbă ca la boi anume Hristos şi este udat de roua cerului; îi creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi trec peste el. Când s-a împlinit sorocul, el îşi ridică ochii spre cer, şi mintea ii vine la loc: binecuvântează, laudă şi slăveşte pe Dumnezeuei sunt toţi fraţi, recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi care cel mai marii mei îl caută din nou; mare dintre ei este pus iarăşi peste împărăţia lui, slujitorul oricui şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nebucadneţar laudă, înalţă arată atât smerirea ce-i aşteaptă pe cărturari şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt dreptefarisei, cât şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!’’după cum se exprimă însuşi împăratulînălţarea celor smeriţi la vremea potrivită. <ref>Daniel 4([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.1-37<ro/ref> ==carte.php?id=55&cap=Smerirea lui Ahab====După ce se face complice la un omor săvârşit de Izabela23 23, soţia sa (care îl ucide pe Nabot pentru ca soţul său să poată intra în posesia unei vii, pe care acesta nu vroia s1-o vândă12]), Ahab, criticat aspru de proorocul Ilie, care îl acuză că s-a vândut devenind ucigaş şi hoţ, se smereşte şi Dumnezeu amână declanşarea nenorocirilor peste casa lui până în timpul vieţii fiului său.<ref>1Imp21</ref>

Apostolul Pavel le scrie filipenilor că fiecare, în smerenie, trebuie să se lepede de egoism, privindu-l i pe oricare altul toţi mai presus decât pe el însuşisine (Filipeni [http://bibliaortodoxa.<ref>Flp2ro/carte.php?id=28&cap=2#3-4 2,3-4</ref>]).

Văzând că unii se credeau neprihăniţi drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi, Isus Iisus le spune [[pilda vameşului şi fariseului ]], arătându-le că o [[rugăciune ]] smerită îndreaptă omul mai mult decât rugăciunea omului corect, dar orgoliosmândru, care se îndreptăţeşte pe sine.<ref>Lc18([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18#9-14</ref>18,9-14]). 

Când apostolii îl întreabă cine este cel mai mare în [[Împărăţia Cerurilor|împărăţia cerurilor]], Isus Iisus cheamă un copilaş la el, îl pune în mijlocul lor şi îi avertizează că dacă dacă nu se vor întoarce la [[Dumnezeu ]] şi nu se vor asemăna copiilor, cu niciun chip nu vor intra în împărăţia cerurilor, şi apoi le spune că oricine se va smeri ca acel copilaş va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt18ro/carte.php?id=55&cap=18 18,1-4-7</ref> ]). 

Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, Isus Iisus le mai spune să prefere locurile mai modeste, ca apoi să fie puşi la locurile mai de cinste; căci acest lucru este mai bun decât să te acoperi de ruşine fiind îndepărtat din locurile dintâi, dacă se întâmplă să vină cineva mai cu vază(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt23ro/carte.php?id=55&cap=23#12</ref>23,12]). 

Dumnezeu îi spune profetului [[Isaia]] că este "cu cu omul zdrobit cei smeriţi şi smeritînfrânţi, ca să învioreze duhurile smerite, înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbăteze inimile zdrobite”<ref>Is57îmbărbătez pe cei cu inima frântă" (Isaia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=57#15</ref>57,15]). Dumnezeu ,,mângâie pe cei smeriţi”(II Corinteni [http://bibliaortodoxa.<ref>2Cor7ro/carte.php?id=13&cap=7#6 7,6</ref> ]). Cei smeriţi capătă [[har<ref>Prov3]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=3#34 3,34], Iac4[[Epistola Sf.Apostol Iacov|Iacov]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=30&cap=3#6 4,6</ref>]), [[înţelepciunea|înţelepciune<ref>Prov11]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=11#2 11,2</ref>]), cinste<ref>Prov29(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=29#23</ref> 29,23]) şi cunoştinţa cunoaşterea căii Domnului<ref>Ps25([[Psaltirea|Psalmi]] 25.9<http://www.biblegateway.com/passage/ref> ?search=Psalmi%2025.9&version=RMNN) şi, în scurtă vreme, (după [[judecată]]) bogăţie<ref>Prov12(bogăţia spirituală a [[rai]]ului) (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.9php?id=63&cap=22#4 22, Prov22.4</ref>]), [[slavă<ref>Prov15]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=15#33 15,33], Prov18[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=18#12 18,12], Prov22[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4 22,4</ref>]), [[viaţa veşnică|viaţă veşnică <ref]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4 22,4]), [[mântuire]] (Psalmi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=17#27 17,27], Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=16#19 16,19]). ====Modele de smerire====[[Image:William Blake-Nebuchadnezzar.jpg|thumb|300px|right|Nabocodonosor al II-lea, smerit de Dumnezeu, pentru mândria sa, să trăiască precum dobitoacele pentru şapte ani]] =====Smerirea lui Nabucodonosor=====Un pilduitor exemplu de smerire silită dă Nabucodonosor al II-lea, împăratul Babilonului, care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi [[minune|minunile]] puternice pe care le-a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de el. Astfel el povesteşte că, pe când trăia liniştit şi fericit în palatul lui, el are un [[vis]] care îl înspăimântă şi-l umple de [[teama|groază]]. El cheamă pe [[vrăjitoria|vrăjitorii]], cititorii în stele, ghicitorii, haldeii (magii caldeeni) pe care-i ţinea la palat dar ei nu reuşesc să-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă pe profetul [[Daniel]]. Nabucodonosor îi spune visul său, Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt [[păcat]]elor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă [[mila|milă]] de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu ascultă sfatul lui Daniel, iar după douăsprezece luni, când i s-a trufit inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie (Daniel [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=5#20 5,20])>Prov22, astfel încât îşi atribuia sieşi propria [[iubirea de arginţi|bogăţie]] şi faimă, un glas îl anunţă din cer că avea să i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat.Într-adevăr, el este aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi este despuiat de slava lui (Daniel 5,20). Izgonit din mijlocul oamenilor, el locuieşte la un loc cu fiarele câmpului, îi dau să mănânce iarbă ca la boi şi este udat de roua cerului; îi creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi trec peste el. Când s-a împlinit sorocul, el îşi ridică ochii spre cer, şi mintea ii vine la loc: binecuvântează, laudă şi slăveşte pe Dumnezeu, recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi mai marii mei îl caută din nou; este pus iarăşi peste împărăţia lui, şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nabucodonosor laudă, înalţă şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate faptele Lui sunt adevărate şi căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!’’, după cum se exprimă împăratul (Daniel [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4<4,1-37]). =====Smerirea lui Ahab=====După ce se face complice la un [[uciderea|omor]] săvârşit de Izabela, soţia sa (care îl ucide pe Nabot pentru ca soţul său să poată intra în posesia unei vii, pe care acesta nu vroia s-o vândă), [[Ahab]], regele lui Israel este criticat aspru de proorocul [[Ilie Tesviteanul|Ilie]], care îl acuză că s-a vândut devenind ucigaş şi [[furt|hoţ]], se smereşte şi Dumnezeu amână abaterea nenorocirilor peste casa lui până în timpul vieţii fiului său ([[Cartea a III-a a Regilor|III Regi]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=21 cap. 21]). =====Smerirea adâncă a lui Manase=====Când se vede la strâmtoare, în robie asiriană, [[Manase]], împărat criminal, [[închinarea la dumnezei străini|idolatru]] şi vrăjitor, se smereşte adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi, Care îl aduce înapoi la Ierusalim. Manase dărâmă toţi idolii şi altarele închinate acestora, aşază din nou altarul Domnului, aduce [[jertfă|jertfe]] de mulţumire şi de laudă, porunceşte regatului lui Iuda să slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel. Poporul ajunge să jertfească tot pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său ([[Cartea a II-a a Cronicilor| II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/ref>carte.php?id=15&cap=33 33, 1-19]). ====Alte modele de smerenie====[[Image:Fecioara Maria, mântuire sec al VI-lea.jpg|thumb|200px|right|Fecioara Maria.<refbr>Ps18Icoană din secolul al VI-lea]][[Image:David.27jpg|left|thumb|Regele David]]Pentru că vede smerenia lui [[Iosia]], împăratul lui Iuda, căruia i se mişcase inima şi care îşi sfâşiase hainele şi plânsese când auzise că poporul avea să fie pedepsit pentru idolatrie, Dumnezeu amână pedeapsa împotriva lui Israel, care păcătuise prin idolatrie, Prov16până după moartea acestuia (IV Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=22 22,8-11-19<-20], [[Cartea a II-a a Cronicilor|II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=15&cap=34 34,33]).  [[Ezdra]], venit din Babilon, cărturar iscusit în [[Legea lui Moise]], având mâna bună a lui Dumnezeu peste el, îşi propusese să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=7 7,1-10]). El vesteşte un [[post]] de smerire înaintea lui Dumnezeu, înainte de a cere pentru el şi poporul lui o călătorie fericită (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=8 8,18-21]). Ezdra se smereşte când aude că poporul, în frunte cu căpeteniile şi dregătorii, încălcaseră porunca lui Dumnezeu de a nu se amesteca cu popoarele anumitor ţări (canaanei, hitiţi, fereziti, iebusiţi, amoniţi, moabiţi, egipteni, amorei) (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=9 9,1-5]). Psalmistul [[David]] îşi smerise sufletul cu post şi rugăciune pe când unii oameni erau [[boala|bolnavi]] iar aceştia se ridicaseră apoi că [[mărturia mincinoasă|martori mincinoşi]] împotriva lui întrebându-l de ceea ce nu ştia, întorcându-i rău pentru bine şi lăsându-i astfel sufletul pustiu (Psalmi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=34#12-13 34,12-13]). [[Fecioara Maria]] spune că duhul i se [[bucurie|bucură]] în Dumnezeu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale (prin alegerea sa ca purtătoare a lui Hristos) şi astfel neamurile o vor chema fericită ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#48 1,48]). [[Apostolul Pavel]] e mulţumit cu ce are, ştiind să trăiască şi smerit, şi în belşug (Filipeni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=4#12 4,12]). Proorocul [[Zaharia]] arată că Mesia avea să vină în Ierusalim "drept şi biruitor", dar "smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei" (Zaharia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=82&cap=9#9-10 9,9-10]).  Iisus e modelul suprem de smerenie. El îi cheamă pe toţi cei trudiţi şi împovăraţi să înveţe de la El care este blând şi smerit cu inima.(Matei 11,29). Apostolul Pavel arată că Domnul ,,S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce." (Filipeni 2,8) Căci El, în smerenia Lui a permis ca [[judecată|judecata]] să-I fie luată ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] [http://bibliaortodoxa.ro/ref>carte.php?id=26&cap=8#33 8,33]).

Smerenia să fie podoaba tuturor, apostoli<ref>Col3.(Coloseni l3,12, Romani 12, Rom12.16, Efes4.Efeseni 4,2</ref> ) precum Pavel<ref>FA20.(Fapte 20,19 2Cor10.; II Corinteni 10,1; 11, 2Cor11.7; 12, 2Cor12.21</ref> ) sau oameni obişnuiţi<ref>Mica6.(Miheia 6,8, Tef2.I Tesaloniceni 2,3</ref>), bărbaţi sau femei<ref>1Pet3.(I Petru 3,8</ref>), tineri sau nu<ref>1Pet5.(I Petru 5,5-6</ref>), bogaţi sau [[sărăcia|săraci]].<ref>Iac1(Iacov 1,10).10</ref> ==Bibliografie==#''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament'', ISBN 0 564 01708 6#''Biblia sau Sfânta Scriptură'', tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Teoctist]], Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7 # ''English Standard Version Bible'', 1971# ''Carte de învăţătură creştină ortodoxă'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti# Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, ''Învăţătură de credinţă ortodoxă'', tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4# Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, ''Concordanţă biblică tematică'', ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4 

:====Smerenia altruistă==== ''3.Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau , nici din slavă deşartă; , ci în cu smerenie fiecare să privească unul pe altul socotească-l mai pe sus de cinste decât el însuşînsuşi. :Fiecare din voi să se uite 4.Să nu la foloasele luicaute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi la foloasele altoraale altuia.'' (Flp2.3-4) ====Fariseii==== Iisus mustră aspru ipocrizia, indiferenţa şi alergarea la slava deşartă a fariseilor şi cărturarilor, arătând atât smerirea ce-i aşteaptă cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită: :1.Atunci a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi,:2.Zicând: Cărturarii şi fariseii au şezut în scaunul lui Moise;:3.Deci toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac.:4.Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte.:5.Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni; căci îşi lăţesc filacteriile şi îşi măresc ciucurii de pe poale.:6.Şi le place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile dintâi, în sinagogi,:7.Şi să li se plece lumea în pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi.:8.Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi.:9.Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.:10.Nici învăţători să nu vă numiţi, că Învăţătorul vostru este unul: Hristos.:11. Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.:12.Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa.'' (Mt23.12)

'''Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, Isus le dă o pildă de ====Un comportament smerit şi înţelept'''====

:Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi 7. Şi luând seama cum îşi alegeau la masă alegeau locurile dintîicele dintâi locuri, le -a spus celor chemaţi o pildă. Şi le -a zis, zicând între ei: :,,Cînd eşti poftit 8.Când vei fi chemat de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă aşeza în locul dintîi; cel dintâi, ca nu cumva, printre cei poftiţi să fie chemat de el, să fie altul mai cu vază decît de cinste decât tine, .:şi 9.Şi venind cel ce care te -a poftit şi chemat pe tine şi pe el, să vină să-ţi zicăîţi va zice: ,Dă acestuia locul tău omului acestuia.` AtunciŞi atunci, cu ruşine, va trebui te vei duce să iei te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. :10. Ci, cînd eşti poftitcând vei fi chemat, du-te şi mergând aşează-te în locul cel mai depe din urmă; pentrucaloc, ca atunci cînd când va veni cel ce te -a poftitchemat, el să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor ce care vor fi la masă şedea împreună cu tine. :11. Căci , oricine se înalţăpe sine se va smeri, va fi smerit; şi cine iar cel ce se smereşte, pe sine se va fi înălţatînălţa. (Lc14Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=14#7-11 14,7-11])

'''Dumnezeu mîngîie :9. Către unii care se credeau că sunt drepţi şi priveau cu dispreţ pe ceilalţi, a zis pilda aceasta::10. Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş.:11. Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş.:12. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.:13. Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.:14. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe cei smeriţi'sine se va înălţa.'' (Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18#9-14 18, 9-14])

:4Am o mare încredere ====Preschimbarea trupului smereniei în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sînt plin trup de mîngîiere, îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre. :5Căci şi după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n'a avut nicio odihnă. Am fost necăjiţi în toate chipurile: de afară lupte, dinlăuntru temeri. :6Dar Dumnezeu, care mîngîie pe cei smeriţi, ne -a mîngîiat prin venirea lui Tit.(2Cor7.6)slavă====

''':17. Fraţilor, faceţi-vă urmăritorii mei şi uitaţi-vă la aceia care umblă astfel precum ne aveţi pildă pe noi. :18. Căci mulţi, despre care v-am vorbit adeseori, iar acum vă spun şi plângând, se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos .:19. Sfârşitul acestora este pieirea. Pântecele este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru ruşinea lor, ca unii care au în gând cele pământeşti.:20. Cât despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos, :21. Care va schimba la înfăţişare trupul stării smereniei noastre smerite, şi -l va face ca să fie asemenea trupului slavei Sale la învierea morţilor''', lucrând cu puterea ce are de a-Şi supune Sieşi toate(Filipeni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=3#17-21 3, 17-21]).

'''====Dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor'''====

1În clipa aceea:1. În ceasul acela, ucenicii s'-au apropiat ucenicii de Isus, Iisus şi LI-au întrebatzis: Cine,oare,Cine este mai mare în Împărăţia împărăţia cerurilor?``:2Isus a chemat 2. Şi chemând la El Sine un copilaşprunc, l -a pus în mijlocul lor,:3şi le -3. Şi a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă zic vouă: De nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşifi precum pruncii, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia împărăţia cerurilor.:4Deaceea, oricine 4. Deci cine se va smeri pe sine ca acest copilaşpruncul acesta, va fi acela este cel mai mare în Împărăţia împărăţia cerurilor.:5Şi oricine 5. Şi cine va primi un copilaş prunc ca acesta în Numele numele Meu, pe Mine Mă primeşte pe Mine.:6Dar pentru oricine 6. Iar cine va face să păcătuiască sminti pe unul din aceşti micuţi, cari dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi mai de folos lui să i se atîrne atârne de gît gât o piatră mare de moară, şi să fie înecat afundat în adîncul adâncul mării.:7Vai de lume7. Vai lumii, din pricina prilejurilor de păcătuiresmintelilor! Fiindcă nu se poate Că smintelile trebuie să nu vină prilejuri de păcătuire; , dar vai de omul acela omului aceluia prin care vine prilejul de păcătuire!sminteala. :8Acum, 8. Iar dacă mîna mâna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcatsminteşte, taie-le l şi leapădăaruncă-le dela l de la tine. Este mai , că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop sau ciung, decît să ai două mîni decât, având amândouă mâinile sau două picioareamândouă picioarele, şi să fii aruncat în focul veciniccel veşnic.:9Şi 9. Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcatsminteşte, scoate -l şi leapădă aruncă-l dela de la tine. Este , că mai bine este pentru tine să intri în viaţă numai cu un singur ochi, decît să ai amîndoi decât, având amândoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheeneigheena focului.:10Feriţi-vă 10. Vedeţi să nu defăimaţi nici măcar dispreţuiţi pe unul vreunul din aceşti micuţi; căci vă spun aceştia mici, că zic vouă: Că îngerii lor , în ceruri , pururea văd pururea faţa Tatălui Meu care , Care este în ceruri.:11Fiindcă 11. Căci Fiul omului Omului a venit să mîntuiască ce era caute şi să mântuiască pe cel pierdut.:12Ce credeţi12. Ce vi se pare? Dacă un om are ar avea o sută de oi, şi se rătăceşte una din eles-ar rătăci, nu lasă el va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi ducându-se duce să caute va căuta pe cea rătăcită?:13Şi, 13. Şi dacă i se întîmplă s'-ar întâmpla s-o găsească, adevărat vă spun, adevăr grăiesc vouă că are mai multă bucurie se bucură de ea, decît mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, cari care nu se rătăciserăs-au rătăcit.:14Tot aşa, 14. Astfel nu este voia vrere înaintea Tatălui vostru celui , Cel din ceruri , ca să piară unul măcar din aceşti micuţivreunul dintr-aceştia mici.(Mt18Mat18.4)

'''O smerenie falsă11. N-o spun ca şi cum aş duce lipsă, omenească'''fiindcă eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am. 12. Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m-am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în lipsă. 13. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte.(Flp4.12)

'''====Smerenia ca podoabă'''====

:8,,. Ţi s'-a arătat, omule, ceea ce este bine, bun şi ceea ce alta Dumnezeu cere Domnul dela de la tine: dreptate, decît să faci deptate, să iubeşti mila, iubire şi milostivire şi cu smerenie să umbli smerit cu Dumezeul mergi înaintea Domnului Dumnezeului tău?``!(Mica6Miheia 6.8)

:Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi 1. Umblă după lege şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, fii cu bunătaterânduială, cu smerenieneam fără ruşine, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare. :Îngăduiţi-2. Până a nu vă unii pe alţiitoca mânia mărunt ca paiele, şipână să nu ajungă la voi aprinderea mâniei Domnului, dacă unul are pricină până să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v'a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi nu vină la voiziua întărâtării Domnului. :Dar mai 3. Căutaţi pe sus de toate acesteaDomnul, îmbrăcaţi-vă cu dragosteatoţi cei smeriţi din ţară, care este legătura desăvîrşiriisăvârşiţi faptele legii Domnului; căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia; poate veţi fi feriţi de ziua mâniei Domnului.(Col3Sofonie2.123)

:7 Bărbaţilor, purtaţi12. Îmbrăcaţi-vă şi voi, la rândul vostrudar, cu înţelepciune cu nevestele voastreca aleşi ai lui Dumnezeu, dând cinste femeii ca unui vas mai slabsfinţi şi prea iubiţi, ca unele care vor moşteni împreuna cu voi harul vieţiimilostivirile îndurării, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. :8 Încolocu bunătate, toţi să fiţi cu aceleiaşi gândurismerenie, simţind cu alţiiblândeţe, iubind ca fraţiicu îndelungă-răbdare, miloşi, smeriţi. :9 Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea13. :10 "Căci cine iubeşte viaţa, şi vrea să vadă zile bune, săÎngăduindu-vă unii pe alţii şi înfrâneze limba de la răuiertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi buzele de la cuvinte înşelătoare. :11 Să se depărteze de rău şi să facă bineleHristos v-a iertat vouă, aşa să caute pacea, iertaţi şi s-o urmăreascăvoi. :12 Căci ochii Domnului sunt 14. Iar peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul." :13 Şi cine va vă face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine? :14 Chiar dacă aveţi de suferit pentru neprihăniretoate acestea, ferice de voi! "Nîmbrăcaţi-aveţi nici o teamă de ei, şi nu va tulburaţi! :15 Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă, :16 având un cuget curatîntru dragoste, pentru că cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău. :17 Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele, decât pentru că faceţi răullegătura desăvârşirii.(1Pet3Col3.812)

''':7. Voi, bărbaţilor, de asemenea, trăiţi înţelepţeşte cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe, şi faceţi-le parte de cinste, ca unora care, împreună cu voi, sunt moştenitoare ale harului vieţii, aşa încât rugăciunile voastre să nu fie împiedicate. :8. În sfârşit, fiţi toţi într-un gând, împreună-pătimitori, iubitori de fraţi, milostivi, smeriţi. :9. Nu răsplătiţi răul cu rău sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci spre aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea. :10. Cel ce voieşte să iubească viaţa şi să vadă zile bune să-şi oprească limba de la rău şi buzele sale să nu grăiască vicleşug; :11. Să se ferească de rău şi să facă bine; să caute pacea şi s-o urmeze;:12. Căci ochii Domnului sunt peste cei drepţi şi urechile Lui spre rugăciunile lor, iar faţa Domnului este împotriva celor ce fac rele.:13. Şi cine vă va face vouă rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine? :14. Dar de veţi şi pătimi pentru dreptate, fericiţi veţi fi. Iar de frica lor să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi.:15. Ci pe Domnul, pe Hristos, să-L sfinţiţi în inimile voastre şi să fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră, :16. Dar cu blândeţe şi cu frică, având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteţi clevetiţi, să iasă de ruşine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Hristos. :17. Căci e mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să pătimiţi făcând cele bune, decât făcând cele rele.(1Pet3.8)  :5. Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţi-vă preoţilor; şi toţi, unii faţă de alţii, îmbrăcaţi-vă întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.:6. Deci, smeriţi-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalţe la timpul cuvenit.(1Pet5.5-6)  ====Smerenia cu post a psalmistului==== :10. S-au sculat martori nedrepţi şi de cele ce nu ştiam m-au întrebat. :11. Răsplătit-au mie rele pentru bune şi au vlăguit sufletul meu. :12. Iar eu, când mă supărau ei, m-am îmbrăcat cu sac şi am smerit cu post sufletul meu şi rugăciunea mea în sinul meu se va întoarce. :13. Ca şi cu un vecin, ca şi cu un frate al nostru aşa de bine m-am purtat; ca şi cum aş fi jelit şi m-aş fi întristat, aşa m-am smerit. :14. Dar împotriva mea s-au veselit şi s-au adunat; adunatu-s-au împotriva mea cu bătăi şi n-am ştiut; risipiţi au fost şi nu s-au căit. :15. M-au ispitit, cu batjocură m-au batjocorit, au scrâşnit împotriva mea cu dinţii lor.:16. Doamne, când vei vedea? Întoarce sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei, viaţa mea. :17. Lăuda-Te-voi, Doamne, în adunare mare, întru popor numeros Te voi lăuda.(Ps34.12)  ====Dumnezeu înviorează duhurile smerite==== :14. Şi li se va zice: Gătiţi, gătiţi, faceţi drum, daţi la o parte orice piedică din calea poporului Meu. :15. Că aşa zice Domnul, a Cărui locuinţă este veşnică şi al Cărui nume este sfânt: Sălăşluiesc într-un loc înalt şi sfânt şi sunt cu cei smeriţi şi înfrânţi, ca să înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbătez pe cei cu inima frântă.:16. Căci nu vreau să cert totdeauna şi să stărui în mânie, căci înaintea Mea ar cădea în nesimţire duhul şi sufletele pe care le-am creat.:17. Pentru fărădelegea sa, M-am întărâtat o clipă şi, stând ascuns, l-am lovit întru mânia Mea. Şi el, răzvrătit, mergea pe calea inimii sale! :18. Am văzut căile sale şi îl voi vindeca, îl voi povăţui, îl voi odihni şi îl voi mângâia.(Is57.14-18)  ====Dumnezeu mângâie pe cei smeriţi==== :4. Multă îmi este încrederea în voi! Multă îmi este lauda pentru voi! Umplutu-m-am de mângâiere! Cu tot necazul nostru, sunt covârşit de bucurie!:5. Căci, după ce am sosit în Macedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihnă, necăjiţi fiind în tot felul: din afară lupte, dinăuntru temeri. :6. Dar Dumnezeu, Cel ce mângâie pe cei smeriţi, ne-a mângâiat pe noi cu venirea lui Tit.(2Cor7.6)   ====Cei smeriţi capătă har, înţelepciune, cinste şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, bogăţie, slavă, viaţă veşnică, mântuire''' ====

:21Împrieteneşte21. Împacă-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea cazi la pace; te vei bucura astfel iarăş . Atunci bine va fi de fericiretine. :22Primeşte 22. Primeşte, te rog, învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui. ; :23Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă 23. Dacă te vei întoarce întorci la Cel Atot puternicşi te smereşti, dacă depărtezi fărădelegea din nedreptatea de cortul tău, 24. :24Aruncă dar Atunci aurul în ţărînătău îl vei preţui drept ţărână şi comorile Ofirului drept pietricele, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor! :25Şi atunci 25. Pentru că Cel Atot puternic Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia tapentru tine sloi de aur şi grămezi de argint. :26Atunci 26. Atunci tu te vei desfăta întru Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, Atotputernic şi îţi ridica-vei ridica faţa spre ta către Dumnezeu. :27Îl 27. Tu vei ruga, chema numele Lui şi El te va asculta, auzi şi îţi tu vei putea împlini juruinţeletale. :28Pe ce 28. Când te vei pune mîna îţi hotărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina va izbuti, străluci pe cărările toate drumurile tale va străluci lumina. , :29Vină smerirea29. Fiindcă Dumnezeu smereşte pe mândri şi mândria, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută şi mântuieşte pe cel cu acela care-şi pleacă ochii plecaţiîn pământ. :30El va izbăvi chiar şi 30. El izbăveşte pe cel vinovatnevinovat şi tu la fel vei scăpa, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor când mâinile talevor fi curate".``(Iov22.29)- Elifaz

'''Bogatul ===Modele de smeriri=======Smerirea lui Nebucadneţar====:1. Eu, Nabucodonosor, stam fără de grijă în casa mea şi bucuros de viaţă în patul meu.:2. Am visat un vis care m-a înspăimântat; şi gândurile mele când stam culcat în patul meu şi vedeniile pe care le-am avut m-au frământat adânc.:3. Şi am poruncit să mi se aducă în faţa mea toţi înţelepţii din Babilon, care să -mi tâlcuiască visul.:4. Atunci au sosit tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii şi cititorii în stele şi le-am spus visul, dar ei nu mi-au dat tâlcuirea lui. :5. Iar în cele din urmă s-a înfăţişat înaintea mea Daniel, al cărui nume este Beltşaţar, după numele dumnezeului meu şi care are în al Duhul Dumnezeului celui Sfânt şi i-am spus visul::6. "Beltşaţar, tu, mai-marele tâlcuitorilor de semne, tu, cel în care ştiu că locuieşte Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt şi că nici o taină nu-ţi este grea, ia aminte la visul pe care l-am visat şi spune-mi tâlcuirea lui!:7. Vedenia pe care am avut-o, când eram culcat în patul meu, a fost: "Mă uitam şi iată un copac în mijlocul pământului, înalt foarte.:8. Copacul creştea şi era puternic şi vârful lui ajungea până la cer şi se putea vedea până la capătul pământului.:9. Frunzişul lui era frumos şi roadele lui multe, şi hrană pentru toţi se afla în el. Sub el căutau umbră fiarele câmpului, iar în ramurile lui îşi făceau cuiburi păsările cerului şi din el se hrăneau toate vieţuitoarele. :10. Priveam în vedenia pe care am avut-o, când eram în patul meu şi iată un înger, un sfânt, se laude cobora din ceruri; :11. El a strigat cu smerirea glas tare şi a poruncit aşa: Doborâţi copacul şi tăiaţi-i crengile, scuturaţi frunzele lui şi împrăştiaţi roadele lui, ca animalele să fugă de sub el şi păsările din frunzişul lui'''! :12. Iar butucul şi rădăcinile să rămână în pământ în legături de fier şi de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat şi cu dobitoacele câmpului să împartă iarba pământului. :13. Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci o inimă de dobitoc să-i fie dată şi şapte ani să treacă peste el! :14. Această hotărâre se sprijină pe porunca îngerilor, iar porunca sfinţilor este ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor, pe care o dă cui vrea şi poate să ridice peste ea pe cel mai de jos dintre oameni.:15. Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor, iar tu, Beltşaţar, spune tâlcuirea lui, căci toţi înţelepţii regatului meu nu pot să-mi facă cunoscută tâlcuirea. Tu însă eşti în stare, fiindcă ai în tine Duhul Dumnezeului celui Sfânt". :16. Atunci Daniel, al cărui nume este Beltşaţar, a rămas înmărmurit pentru o clipă şi gândurile lui s-au tulburat. Regele a prins din nou a grăi şi a zis: "Beltşaţar, visul şi tâlcuirea lui să nu te înfricoşeze!" Răspuns-a Beltşaţar şi a zis: "O, stăpâne, visul să fie pentru cei ce te urăsc pe tine, iar tâlcuirea lui pentru vrăjmaşii tăi! :17. Copacul pe care tu l-ai văzut, mare şi puternic, care cu vârful ajungea până la cer şi se vedea până la capătul pământului, :18. Cu frunziş frumos, cu rod mult şi din care se hrăneau toţi, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui făceau cuiburi păsările cerului, :19. Acela eşti tu, o, rege, tu, care te-ai mărit şi te-ai făcut puternic, ai crescut şi ai ajuns până la ceruri, ai stăpânirea ta până la marginea pământului. :20. Iar că a văzut regele un înger, un sfânt, coborându-se din cer şi zicând: Doborâţi copacul şi nimiciţi-l, dar butucul şi rădăcinile lui lăsaţi-le în pământ şi în legături de fier şi de aramă, în iarba pământului, şi de roua cerului să fie udat şi cu animalele câmpului să fie părtaş până ce vor trece peste el şapte ani, :21. Aceasta înseamnă, o, rege, că hotărârea Celui Preaînalt se va împlini peste stăpânul meu regele, :22. Că tu vei fi alungat dintre oameni şi vei locui împreună cu animalele câmpului şi vei mânca iarbă şi din roua cerului vei fi udat şi vor trece peste tine şapte ani, până ce tu vei cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea peste împărăţia oamenilor şi o dă cui voieşte. :23. Şi dacă a poruncit să lase butucul şi rădăcinile copacului, înseamnă că regatul tău va fi ocrotit pentru tine îndată ce tu vei recunoaşte că Cerul are stăpânirea. :24. De aceea, o, rege, plăcut să-ţi fie sfatul meu înaintea ta: Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate şi nedreptăţile tale prin milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea în care te afli să dăinuiască". :25. Totul s-a împlinit cu regele Nabucodonosor. :26. După douăsprezece luni, când regele Nabucodonosor se plimba în palatul regal din Babilon, :27. A prins a grăi zicând: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele şi spre cinstea strălucirii mele, ca reşedinţă regală?" :28. Pe când cuvântul era încă în gura regelui, un glas s-a coborât din cer: "Ţie, rege Nabucodonosor, ţi se spune: Regatul s-a luat de la tine. :29. Şi dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele câmpului şi vei paşte iarbă şi vor trece şapte ani peste tine, până ce vei recunoaşte că Cel Preaînalt are putere peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui voieşte!" :30. Îndată s-a împlinit cuvântul asupra lui Nabucodonosor, căci a fost alungat dintre oameni şi a mâncat iarbă ca animalele şi trupul lui era udat de rouă până când părul i-a crescut ca penele vulturilor şi unghiile ca ghiarele păsărilor. :31. "Şi după trecerea acestui timp, eu Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer şi mintea mi-a venit din nou şi am binecuvântat pe Cel Preaînalt şi Celui veşnic viu l-am adus laudă şi preamărire, că puterea Lui este putere veşnică, iar împărăţia Lui din neam în neam. :32. Toţi locuitorii pământului sînt socotiţi ca o nimica şi El face ce voieşte cu oştirea cerească şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să-L împiedice la lucrul Lui şi să-I zică: "Ce faci Tu?" :33. În acelaşi timp mi-a venit mintea la loc şi, spre gloria regatului meu, mi-a venit iarăşi măreţia şi strălucirea şi sfetnicii mei şi dregătorii cei mari m-au chemat şi regatul mi-a fost dat în stăpânire, iar puterea mea a crescut şi mai mult.:34. Acum, eu, Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe Împăratul cerului; toate faptele Lui sunt adevărate şi căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!"(Daniel 4.34)

====Smerirea lui Ahab====:9Fratele dintr'1. Iar după aceasta iată ce s-a mai întâmplat: Nabot Izreeliteanul avea în Izreel o stare de jos să se laude cu înălţarea vie lângă curtea luiAhab, regele Samariei. :10Bogatul2. Şi a grăit Ahab cu Nabot şi a zis: "Să-mi dai mie via ta, ca să-mi fac din ea o grădină de verdeţuri, dimpotrivăcăci e aproape de casa mea; iar în locul ei îţi voi da o vie mai bună decât aceasta, sau dacă îţi convine mai bine, îţi voi da argint cât preţuieşte ea". :3. Nabot însă a zis către Ahab: "Să mă ferească Dumnezeu să se laude -ţi dau eu moştenirea părinţilor mei!":4. Şi a venit Ahab acasă trist şi mânios pentru cuvântul care i-l spusese Nabot Izreeliteanul, zicând: Nu-îi dau moştenirea părinţilor mei. Şi cu duhul tulburat, s-a culcat în patul său, s-a întors cu smerirea faţa la perete şi n-a mâncat. :5. Atunci a intrat Izabela, femeia luila el şi i-a zis: "De ce este întristat duhul tău şi nu mănânci?" : căci va trece ca floarea ierbii6. Iar el a zis:11Răsare soarele "Când am vorbit cu căldura lui arzătoare, Nabot Izreeliteanul şi usucă iarbai-am zis: floarea Dă-mi via ta pe bani, sau dacă vrei, să-îi dau altă vie în locul ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piereel a zis: aşa se va vesteji bogatul în umbletele luiNu-ţi dau via mea, că este moştenirea părinţilor mei".(Iac1:7.10) '''Fecioara MariaA zis Izabela, roaba smerită a femeia lui Dumnezeu''' 39Maria s'a sculat chiar : "Ce cârmuire ar mai fi în zilele aceleaIsrael, dacă tu ai face tot aşa? Scoală, mănâncă şi fii cu voie bună, că via lui Nabot Izreeliteanul ţi-o dau eu!" :8. Apoi ea a plecat scris scrisori în grabă spre munţinumele lui Ahab, într'o cetate le-a pecetluit cu inelul lui şi a trimis aceste scrisori la bătrânii şi la fruntaşii din cetatea lui IudaNabot, care locuiau cu el acolo. :9. În scrisori însă ea scria aşa: "Vestiţi tuturor să postească post şi puneţi pe Nabot înaintea poporului. :40A intrat în casa 10. Şi aduceţi doi oameni netrebnici să mărturisească împotriva lui Zaharia, şi a urat de bine Elisaveteisă spună: Ai hulit pe Dumnezeu şi pe rege; şi apoi să-l scoateţi afară şi să-l ucideţi cu pietre şi aşa să moară". :41Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei11. Şi au făcut bărbaţii cetăţii lui Nabot, i -a săltat pruncul bătrânii şi fruntaşii care locuiau cu el în pîntececetate, aşa cum le poruncise Izabela şi Elisaveta s'a umplut cum era scris în scrisorile trimise de Duhul Sfîntea lor: :12. Au vestit post tuturor şi au pus pe Nabot înaintea poporului. :42Ea 13. Atunci au ieşit doi oameni ticăloşi. şi au stat împotriva lui Nabot şi au mărturisit aceşti oameni răi în faţa poporului şi au zis: "Nabot a strigat hulit pe Dumnezeu şi pe rege". Iar ei l-au scos afară din cetate şi l-au bătut cu glas tare: ,,Binecuvîntată eşti tu între femei, pietre şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tăua murit. :43Cum mi 14. Apoi au trimis la Izabela să-i spună: "Nabot a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? omorât cu pietre". :44Fiindcă iată15. Auzind Izabela că Nabot a fost bătut eu pietre şi a murit, a zis către Ahab: "Scoală şi ia în stăpânire via lui Nabot Izreeliteanul, cum mi care n-a ajuns la urechi glasul urării talevrut să ţi-o vândă cu bani; că Nabot nu mai trăieşte, mi -ci a săltat pruncul în pîntece de bucurie. murit!" :45Ferice de aceea care 16. Când a auzit Ahab că Nabot Izreeliteanul a fost ucis, şi-a crezut; pentrucă lucrurilerupt hainele sale, cari is-au fost spuse din partea Domnuluia îmbrăcat cu sac, şi apoi s-a sculat Ahab ca să se vor împliniducă la via lui Nabot Izreeliteanul şi să o ia în stăpânire.`` :46Şi Maria 17. Atunci a zisfost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul:: 18. "Scoală şi ieşi în întâmpinarea lui Ahab,regele lui Israel,Sufletul meu măreşte pe Domnulcare este în Samaria, că iată acum e la via lui Nabot, unde s-a dus ca să o ia în stăpânire, :47şi mi se bucură duhul 19. Şi spune-i: Aşa grăieşte Domnul: Ai ucis şi vrei încă să intri în Dumnezeumoştenire? Şi să-i mai spui: Aşa zice Domnul: În locul unde au lins câinii sângele lui Nabot, Mîntuitorul meuacolo vor linge câinii şi sângele tău!", :48pentrucă 20. Şi a privit spre starea smerită zis Ahab către Ilie: "M-ai aflat, duşmanule, şi aici!" Iar el a roabei Salezis: "Te-am aflat, căci te-ai încumetat să săvârşeşti fapte nelegiuite înaintea ochilor Domnului şi să-L minţi. Căci iată că deacum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, :49pentrucă Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mine21. Numele Lui este sfînt, Aşa zice Domnul:50şi îndurarea Lui se întinde "Iată voi aduce peste tine necazuri şi te voi mătura şi voi stârpi din neam în neam peste ai lui Ahab pe cei ce se tem de El. parte bărbătească, fie rob, fie slobod, în Israel;:51El a arătat putere 22. Şi voi face cu casa ţa cum am făcut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi cu braţul Lui; a risipit gîndurilecasa lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentru fărădelegea cu care M-ai mâniat şi ai dus pe cari le aveau cei mîndri Israel în inima lorpăcat". :52A răsturnat 23. Asemenea şi pentru Izabela a grăit Domnul: "Câinii vor mânca pe Izabela pe cei puternici de zidul Izreelului. :24. Cine va muri din ai lui Ahab în cetate, pe scaunele lor de domnieacela câinii îl vor mânca, iar cine va muri în câmp, şi a înălţat pe cei smeriţi. acela păsările cerului îl vor mânca; :53Pe cei flămînzi i 25. Căci n-a săturat de bunătăţifost încă nimeni ca Ahab, care să se încumete a săvârşi fapte urâte înaintea ochilor Domnului, şi pe cei bogaţi i la care l-a scos afară cu mînile goaleîmpins Izabela soţia sa. :54A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi 26. S-a adus aminte de îndurarea Sapurtat rău ca un ticălos, - :55cum făgăduise părinţilor noştriurmând după idoli, cum au făcut Amoreii pe care Domnul i-faţă a izgonit de Avraam şi sămînţa la faţa fiilor lui în veacIsrael".``(Lc1.48) '''Isus, model de smerenie''' :9Saltă de veselie27. Când a auzit Ahab toate cuvintele acestea, fiica Sionului! Strigă de bucuriea început să plângă, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor-a rupt hainele sale, smerit s-a îmbrăcat pesta trupul său cu sac, a postit şi a dormit în sac şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţea umblat trist. :10Voi nimici carăle de război din Efraim28. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul, şi caii din Ierusalimpentru Ahab, şi arcurile de război vor fi nimicitea zis Domnul: :29. El va vesti nemurilor pacea"Vezi cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Fiindcă s-a smerit înaintea Mea, şi va stăpîni dela o mare la cealaltăde aceea nu voi aduce necazurile în zilele lui, şi dela rîu pînă la marginile pămîntului.ci în zilele fiului lui voi aduce necazurile peste casa lui!"(Zah 93Regi21.9-1029)

====Smerirea adâncă a lui Manase====:1. Manase era de doisprezece ani când s-a făcut rege şi a domnit cincizeci şi cinci de ani în Ierusalim. :28Veniţi 2. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului, umblând după urâciunile popoarelor izgonite de Domnul din faţa fiilor lui Israel.:3. Căci a făcut din nou locurile înalte pe care le sfărâmase Iezechia, tatăl său, şi a aşezat jertfelnice pentru baali, a făcut Aşere, s-a închinat la Minetoată oştirea cerească şi i-a slujit; :4. A făcut jertfelnice şi în templul Domnului, toţi cei trudiţi despre care Domnul zisese: "În Ierusalim va fi numele Meu în veci"; :5. A zidit jertfelnice pentru toată oştirea cerească în amândouă curţile templului Domnului. :6. Tot el a trecut prin foc pe fiii săi în valea Ben-Hinom şi a făcut vrăjitorie, farmece şi magie; a adus oameni care chemau duhurile morţilor şi fermecători; şi a înmulţit relele împotriva Domnului, mâniindu-L.:7. Apoi a făcut un idol cioplit şi împovăraţil-a aşezat în templul lui Dumnezeu, deşi Dumnezeu grăise către David şi Eu vă către Solomon, fiul lui: "În templul acesta şi în Ierusalimul pe care l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, îmi voi da odihnăpune numele Meu în veac;:8. Mai mult, nu voi îngădui ca piciorul lui Israel să păşească afară din pământul acesta, pe care l-am dat părinţilor lor, numai dacă ei vor fi stăruitori în a face tot ce le-am spus, după toată legea, rânduielile şi poruncile date prin Moise".:9. Însă Manase a dus pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului la atâta rătăcire, încât ei au săvârşit mai rău decât acele popoare pe care Domnul le stârpise din faţa fiilor lui Israel.:10. De aceea a grăit Domnul lui Manase şi poporului său, dar ei n-au ascultat. :29Luaţi jugul Meu asupra voastră11. De aceea a adus Domnul peste ei pe căpeteniile armatei regelui Asiriei, care l-au prins pe Manase cu arcanul şi învăţaţi dela Minel-au legat cu cătuşe de fier şi l-au dus la Babilon. :12. Şi în strâmtorarea sa, căci Eu sînt blînd el a căutat faţa Domnului Dumnezeului său şi s-a smerit cu inima; foarte înaintea Dumnezeului părinţilor săi. :13. Iar dacă s-a rugat, Dumnezeu l-a auzit şi i-a ascultat rugăciunea lui şi l-a adus înapoi la Ierusalim, în regatul său. Şi a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeul cel adevărat.:14. După aceea a zidit el zidul cel din afară al cetăţii lui David, în partea de apus a Ghihonului, pe vale şi până la poarta peştilor, a înconjurat Ofelul, l-a făcut înalt şi a aşezat căpetenii de oaste prin toate cetăţile întărite ale lui Iuda. :15. Apoi a doborât pe dumnezeii cei străini şi idolul cel din templul Domnului şi toate capiştele pe care le zidise pe muntele templului Domnului şi în Ierusalim le-a aruncat afară din cetate.:16. A făcut la loc jertfelnicul Domnului şi a adus pe el jertfe de împăcare şi veţi găsi odihnă de laudă iar lui Iuda i-a spus să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel. :17. Poporul mai aducea jertfe pe locurile înalte, dar numai pentru sufletele voastreDomnul Dumnezeul său. :30Căci jugul Meu este bun18. Celelalte fapte ale lui Manase şi rugăciunea lui către Dumnezeul său şi cuvintele văzătorilor, care i s-au grăit în numele Domnului Dumnezeului lui Israel, se găsesc scrise în istoria regilor lui Israel. :19. Şi rugăciunea lui şi cum l-a ascultat pe el Dumnezeu şi sarcina Mea este uşoarătoate păcatele lui şi fărădelegile lui şi locurile în care el a zidit locuri înalte şi a aşezat chipurile Astartei şi idolii, înainte de a se smeri, se găsesc scrise în istoria lui Hozai.``(Mat112Cron33.2912,19)

:27Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine, :28se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia. :29Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, şi ajunge carul acesta!`` :30Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: ,,Înţelegi tu ce citeşti?`` :31Famenul a răspuns: ,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el. :32Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura; :33în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.`` :34Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?`` :35Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus. :36Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: ,====Fecioara Maria,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?`` :37Filip roaba smerită a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.`` :38A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen. :39Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie, :40Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.(FA8.33)====

:5Să aveţi 39. Şi în voi gîndul acestaacele zile, sculându-se Maria, care era s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda.:40. Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta. :41. Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în Hristos Isuspântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, :42. Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.:6El43. Şi de unde mie aceasta, măcar că avea chipul lui Dumnezeuca să vină la mine Maica Domnului meu? :44. Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, totuş n'pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. :45. Şi fericită este aceea care a crezut ca un lucru că se vor împlini cele spuse ei de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, la Domnul.:7ci S'46. Şi a desbrăcat zis Maria: Măreşte sufletul meu pe sine însuş şi Domnul. :47. Şi s-a luat un chip bucurat duhul meu de robDumnezeu, făcînduMântuitorul meu, :48. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. 49. Că mi-Se asemenea oamenilora făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. :50. Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. :8La înfăţişare 51. Făcut-a fost găsit ca un omtărie cu braţul Său, S'risipit-a smerit pe cei mândri în cugetul inimii lor. :52. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi S'a făcut ascultător pînă la moarteînălţat pe cei smeriţi, şi încă moarte de cruce. :9Deaceea şi Dumnezeu L 53. Pe cei flămânzi i-a înălţat nespus umplut de mult, bunătăţi şi I pe cei bogaţi i-a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume; scos afară deşerţi.:10pentruca54. A sprijinit pe Israel, în Numele lui Isusslujitorul Său, ca să se plece orice genunchi al celor din ceruri, -Şi aducă aminte de pe pămînt şi de supt pămîntmila Sa, :11şi orice limbă să mărturisească55. Precum a grăit către părinţii noştri, spre slava lui Dumnezeu TatălAvraam şi seminţiei lui, că Isus Hristos este Domnulîn veac.(Flp2Lc39.848)