'''Orarul'' ' (din sl. ''orarĩ'', lat. ''orarium'') este un veşmânt diaconescliturgic [[diacon]]esc, sub forma unor fâşii de pânză, care trece pe sub umărul drept şi atârnă pe umărul stâng în faţă şi în spate. La început era format dintr-o bucată de pânză lungă şi îngustă, pe care o purtau diaconii pe umărul stâng şi cu care ştergeau la gură pe cei ce se împărtăşeau. Cea mai veche menţiune a orarului datează din sec. IV. În canoanele 22 şi 23 ale Sinodului din Laodiceea (364) se vorbeşte despre orar ca fiind un veşmânt specific diaconului, cum a rămas până astăzi.

În timp ce diaconul rosteşte ecteniileLa început era ca un mic şal care se punea pe umeri în timul rugăciunii, cum se vede până astăzi la evreii practicanţi. Apoi, prin adaptare la Liturghia creştină, a luat forma unei bucăţi de pânză lungă şi îngustă, el ţine orarul pe care o purtau diaconii pe umărul stâng şi cu mâna dreapta în sus care ştergeau la gură pe cei ce se împărtăşeau. Cea mai veche menţiune a orarului datează din secolul al IV-lea. În [[canon|canoanele]] 22 şi 23 ale [[sinod]]ului local din Laodiceea (în dreptul frunţii364), arătînd prin această ridicare momentul când credincioşii din biserică trebuie să se roage împreună cu elvorbeşte despre orar ca fiind un veşmânt specific diaconului, iar când termină, îl aşează pe mâna stângăcum a rămas până astăzi.

Orarul simbolizează aripile îngerilor care zboară neîncetat În timp ce diaconul rosteşte [[ectenie|ecteniile]], el ţine orarul cu mâna dreapta în sus (în jurul tronului cerescdreptul frunţii), slujind Domnului. De aceea, pe orarele diaconilor arătînd prin această ridicare momentul când credincioşii din vechime erau scrise cuvintele: "Sfântbiserică trebuie să se roage împreună cu el, Sfântiar când termină, Sfânt", cuvinte cu care îngerii preamăresc îl aşează pe Dumnezeu (Isaia, VI, 3: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Atotţiitorul, plin e tot pământul de slava Sa!"). El este şi simbolul darului cu care este învrednicit diaconul, de a sluji lui Dumnezeumâna stângă.

*Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, Arhim. Prof. Ghenadie Niţoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda - ''Liturgica teoretică'', IBMBOR, București, 2002.* Online: [http:Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Église Russe'', 3<sup>e<//www.crestinortodoxsup> édition revue et augmentée, Institut d'études slaves, Paris, 1992.ro/Articol_detaliu_Vesmintele_diaconului_206_210_6806.html Despre veșmintele diaconului]*două surse

==Legături externe==*[http://www.crestinortodox.ro/Articol_detaliu_Vesmintele_diaconului_206_210_6806.html Veşmintele diaconului] [[Categorie: Liturgică]][[Categorie:Veşminte liturgice]] [[en:Orarion]]