|ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă<br>Ieremia Movilă<br>Simion Movilă

|site=https://manastirea-sucevita.ro|}}'''Mănăstirea Sucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO și are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”.

După [[tradiție]], o bisericuță din lemn și o [[schivnicie]] au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru șchiopul. Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVIIȘchiopul.

Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt|Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul un turn de poartă, cu paraclis , peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior</center>]] Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): [[altar]], [[naos]], [[gropniță]], [[pronaos]] și [[pridvor]] închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.<ref name="descopera"/> 

==IconografiaIconografie==

Pictura murală a fost executată în anii 1595-1596 de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] și fratele său [[Sofronie Zugravul]], ea fiind bine conservată până în prezent.

Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară a bisericii de la Mănăstirea Sucevița este dominată de teme iconografice tradiționale, precum ciclul „Patimilor” în [[naos]], portretele votive ale lui Teodosie Barnovschi, Gheorghe Movilă și Ieremia Movila cu toată familia sa, „Viața lui Moise” în gropniță, viețile sfinților Nicolae și Gheorghe în [[pronaos]], „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava” în [[pridvor]]ul închis. Pictura exterioară prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe latura de sud. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția ''[[Scara dumnezeiescului urcuș|Scara Raiului]]'', inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer.<div style="clearref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sucevita-67947.html CrestinOrtodox.ro:both;">''Mănăstirea Sucevița'']</divref> ==Mănăstirea Sucevița în prezent==Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, fiind, de asemenea, inclusă printre siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.  Muzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, precum și celebrele acoperăminte de mormânt cu portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).