2.130 de modificări
Modificări
m
Ortografie
'''Iudaismul''' este comunitatea de credință religioasă și de cultură sau civilizație a iudeilor / evreilor; credința monoteistă în [[Dumnezeu]] Iahve (El, Elohim, Elolah, cum este numit cu pluralul de majestate), monoteism existent de la apariția în istorie a poporului evreu, care începe cu [[Avraam]], primul strămoș sau patriarh din [[Vechiul Testament]], din ai cărui descendenți ([[Isaac]], tatăl lui [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]]-Israel) s-au născut cele 12 triburi care au format poporul lui Israel (triburi care s-au dezvoltat din neamul celor 12 fii ai lui Iacov).
'''Iudaismul târziu''' se referă la religia poporului Israel din perioada post-exilică (după 538 î.Hr.). Această perioadă a marcat dezvoltarea gândirii Vechiului Testament, în special sub influența helenismului. Este caracterizat prin rezistența lui Israel la influențele altor civilizații care aveau tendința să-l absoarbă sau să-l altereze. Momentul de glorie al iudaismului tâzriu târziu este războiul Macabeilor (167-164 î.Hr.)<ref>Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975. Intruduction, pp. 23-24.</ref>, descris în carțile Macabeilor, unde și apare pentru prima dată termenul de iudaism (gr. ''ioudaïsmos'') - II Macabei 2, 22 -, folosit mai apoi și de sfântul [[Apostolul Pavel|apostol Pavel]] în [[Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel|Epistola către Galateni]] (Galateni 1, 13-14).
==Istorie==