2.078 de modificări
Modificări
→Transilvania, Banat, Maramureș: Adăugare mențiune despre Moise Nicoară
{{OrtodoxiaînRomânia}}'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înțelegerii [[credința|credinței]] creștine ortodoxe. Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor față de tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit și propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea și exprimarea formulelor și cultului de credință, și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta Tradiție]] a Bisericii Ortodoxe.
Cronologia de mai jos își propune să redea '''''istoria creștinismului în spațiul actualmente românesc din perioada apostolică și până în prezent'''''. Istoria creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populații etnic, lingvistic și cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situația politică și statutul jurisdicțional actual al acestui spațiu, reunit într-un singur stat național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în același sens în care sunt considerați ca [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]] toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spațiul românesc.
*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din [[Sciția Mică]] (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât și în [[calendarul gregorian]]
*519 - Călugării sciți din Dobrogea cer recunoașterea [[Theopashism|formulei theopasită]] („unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”) în scopul apropierii monofiziților moderați de ortodocși.
*535 - Împăratul Justinian începe demersurile să înființeze o Arhiepiscopie autocefală în [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima]], oraș bănuit a fi Niș din Serbia de azi. Această arhiepiscopie pare să-și fi extins jurisdicția la nord de Dunăre unde trimiteau [[horepiscop|horepiscopi]].
*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopol care validează și formula theopașită propusă de călugării din Dobrogea. Episcopul Valentinian al Tomisului este pomenit de două ori dar nu a participat din motive necunoscute.
*567 - Hunii sunt înfrânți de avari și longobarzi. Avarii încep să se așeze în Transilvania, declașând atacuri împotriva imperiul bizantin la sud de Dunăre și distrugând episcopate sud-dunărene.
*587 - Cronicile bizantine ale lui Theofilact Simocattes și Theofanes relatează o întâmplare în care un soldat strigă „pe limba părintească”: „torna, torna, frate”. „Aceste cuvinte sunt considerate de mulți cercetători drept prima mențiune documentară a limbii române”<ref name="Păcurariu1991">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>.
* 602 - [[Formarea primelor state românești#Migrația slavilor|Marea invazie avaro-slavă]] distruge așezările urbane din Dobrogea, inclusiv Tomis. Arhiepiscopia [[Iustiniana Prima|Justiniana Prima ]] se desființează în aceste vremuri. Tot în acest timp, slavii încep să se stabilească pe teritoriul țării noastre definitiv, fiind asimilați și încreștinați de autohtonii daco-romani în următoarele secole<ref name="Păcurariu1991" />.
* 679 - Se întemeiază [[Încreștinarea bulgarilor#Statul protobulgar (secolele VII-IX)|primul stat slavo-bulgar]], ocupând Dobrogea.
*660-692 – [[Sinodul VI Ecumenic]] de la Constantinopol.
*787 – [[Sinodul VII Ecumenic]] de la Niceea.
*814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc<ref>Florin Curta, ''Southeastern Europe in the Middle Ages'', Cambridge University Press, p. XV, ISBN 978-0-521-89452-4</ref>
*sec. IX - Se așează pecenegii pe tărâmurile românești.
*sec. IX-X – informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
*sec. IX-XI - Posibie escopii Posibile episcopii la Dăbica (Gelu), Biharea (Menumorut), și Alba Iulia.
*sec. X - Se introduce [[Încreștinarea bulgarilor#Infleunța liturgică pe pământurilor românești|liturghia în limba paleoslavă la români]] (P. P. Panaitescu).
*971 - Dobrogea [[Încreștinarea bulgarilor#Apogeul și prăbușirea noului stat creștin (secolele X-XI)|ajunge din nou sub stăpânire bizantină]].
*980 - Prima organizație de stat românească în sudul Dunării („Vlahia Mare”) în cadrul imperiului bizantin condusă de Niculiță (Νικοθλίτζας) pus de împăratul Vasile II Bulgaroctonul.
*sec. XI - Se așează cumanii pe tărâmurile românești.
*sec. XI - Înființarea unor episcopii catolice în Transilvania (Biharea mutată în 1092 la Oradea și Tășnad mutată la Cluj în 1092 și apoi la Alba Iulia). Se înființează și mănăstiri catolice (Sâniob, Igriș, Cârța, Cluj, ș.a.)*1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad). Ohtum sau Ahtum a zidit la Morisena o mănăstire ortodoxă.
*1018 - Țaratul bulgar este ocupat de bizantini, „Patriarhia” bulgară va fi înlocuită cu Arhiepiscopia de Ohrida, ce va avea sub control și [[episcopia vlahilor]].
*1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
*1028-1030 - Regele maghiar Ștefan cel Sfânt înlocuiește călugării ortodocși de la Morisena cu unii călugări romano-catolici. Tot el înființează o episcopie catolică în Biharia (din Bihor), probabil în locul unei episcopii ortodoxe.*1077-1095 - Regele Ladislau I mută episcopia romano-catolică din Biharia în Oradea. Această episcopie va avea urmări negative asupra românilor ce vor deveni iobagi pe fostele lor moșii.*sec. XII - Chilii și bisericuțe rupestre în județele Sălaj, Alba și în Banat. „În Transilvania, în secolul XII, existau puternicee puternice nuclee de viața monahală ortodoxă”<ref name="Păcurariu1991" />.
*1177 - [[Mănăstirea Hodoș-Bodrog|Mănăstirea Hodoș]] (Hodust) este amintită într-o scrisoare a regelui Bela III.
*1185 - Răscoala fraților [[Dinastia Asăneștilor|Petru și Asan]].
*1204 - Se înființează [[Mitropolia Vicinei ]] în Dobrogea.
*1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.
*1211 - Regele Ungariei Andrei II dăruiește Țara Bârsei cavalerilor teutoni. Mai târziu, se aduc proeți catolici ce pun bazele primelor comunități catolice în Țara Românească și Moldova.
*1219 - Se înființează Arhiepiscopia din Jicea în Serbia ce [[Episcopia vlahilor|#Românii în Serbiava Serbia|va avea și români sub juridicție]].*1232 - Scrisoarea papei Grigore IX al Romei trimite „legat apostolic” în Ungaria pe episcopul Iacob Prenestin ca să îndemne pe rege să convertească sau să nimicească pe „schimaticii” (ortodocșii) din regatul său<ref name="Păcurariu1991" />.*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați, menționând și prezența unor episcopi ortodocși în teritoriile extracarpatice. Bela face un jurământ că va nimici pe „toții ereticii” și „falșii creștini” din țara sa și îi va aduce sub ascultarea papei <ref name="Păcurariu1991" />. .
*1235 - Este recuoscută autocefalia [[Patriarhia de Târnovo|Patriarhiei de Târnovo]], sub care se aflau mulți vlahi.
*1241 - Invaziile tătare.
==Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)==
===General===
* 1343 - Turcii se instalează pentru prima dată în Europa (fortăreața Galipoli).
* 1371 - Reînființarea Mitropoliei de la Halici (deși în Ucraina, este importantă pentru că a avut jurisdicție și asupra teritoriilor moldovene, hirotonind ierarhi moldoveni)
* 1391 - Patriarhul Constantinopolului Antonie IV declară Mănăstirea Sfântul Mihai din Peri stavropighie. Deși în Ucraina de azi, jurisdicția egumenului-exarh din Peri se întindea și peste Maramureș, Sălaj, și alte ținuturi din nordul Transilvaniei.
* Secolul XV - Se înființează [[Mitropolia Dristrei]].
* 1414-1418 - Sinodul de la Konstanz, convocat de Sigismund de Luxemburg. Au participat și boieri din Țara Româneasca și din Moldova, dar niciun cleric. A fost „prima participare românească la o conferință internațională”<ref name="Păcurariu1991" />.
* 1438-1439 - [[Sinodul de la Ferrara-Florența]]. Din Moldova, participă un mitropolit numit Grigorie al Moldovlahiei, logofătul Neagoe, protopopul Constantin (locțiitorul mitropolitului de Roman) și mitropolitul Moldovei, Damian. După iscălirea actului de unire, mitropolitul „nu a mai cutezat să se întoarcă în Moldova”<ref>[[Dimitrie Cantemir]]. Descrierea Moldovei. 1716</ref>. Mitropolia Țării Românești nu a trimis niciun delegat (nici sârbii, nici bulgarii).
* 1459 - Dispare statul sârbesc deci mulți sârbi vor emigra în Banat (Timiș și Caraș-Severin), Arad, și Ungaria. Aceste colonizări începuseră deja din 1427.
* Mijlocul secolului XVI - mulți români se stabilesc în Croația în „Vlahia mică” unde aveau propria lor organizație bisericească.
* cca. 1500 - Se înființează [[Mitropolia Proilaviei]].
* 1557 - Se reînființează Patriarhia sârbă de la Ipek ce va avea jurisdicție și asupra Banatului.
* 1641 - Misionarul catolic Rafael Levakovici scrie că existau 11.000 de vlahi în părțile Zagrebului alături de un voievoid și de un episcop (Maxim Petrovici).
* 1650 - [[Vasile Lupu]], [[Varlaam al Moldovei]], și boierii din divan din Moldova fac o danie anuală Mănăstirii Lipovina din Croația.
* 1663 - Mitropolitul Sava al Moldovei hirotonește pe Gavriil Miakici ca episcop al vlahilor și sârbilor din Croația.
* 1690 - Sârbii din Imperiul Habsburgic primesc o seamă de privilegii politice și bisericești („privilegii ilirice”) de la împăratul Leopold I. Patriarhul sârb devine cârmuitorul politic și bisericesc al tuturor ortodocșilor din imperiu. Mai târziu aceste drepturi vor fi reduse, patriarhul devenind numai cârmuitor bisericesc. Banat, Arad, Crișana vor fi sub jurisdicția Ipekului și Carlovițului până în 1716.
===Țara Românească===
*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru]] al Țării Românești.
*1359 - Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.
*1372 - [[Hariton al Ungrovlahiei|Hariton]] este numit mitropolit al Ungrovlahiei.
*1386-1418 – Domnia lui [[Mircea cel Bătrân]] în Țara Românească.
*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.
*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieții monahale în Țara Românească.
*1464 - Este menționat „mitropolitul Ungrovlahiei, chir Iosif”, primul mitropolit de neam român cunoscut în Țara Românească.*1495-1508 – Domnia lui [[Radu cel Mare ]] al Țării Românești.*1503 - Venirea Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Nifon]] în Țara Românească.
*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.
*1505 - [[Maxim Brancovici]] devine mitropolit al Țării Românești, contribuind mai târziu la înlăturarea unui conflict dintre Radu cel Mare și Bogdan III al Moldovei arătându-le că „sunt creștini și o seminție”.
*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.
*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.
*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Țării Românești.
*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoțit de un mare sobor: toți [[arhimandrit|arhimandriții]] și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării. Cu ocazia asta a avut loc și prima canonizare din țara noastră, cea a patriarhului Nifon.
*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeș la Târgoviște.
*1544 - Este ales mitropolitul [[Anania al Țării Românești]] care spre sfârșitul vieții îmbracă marea schimă monahală.
*1588 - [[Radu Șerban]], viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii [[Mănăstirea Comana]], ctitorie de la 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.
*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul]] în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl amintește încă”<ref name="Iorga"/>.
*1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
*1678-1688 - Domnia lui [[Șerban Cantacuzino]] în Țara Românească.
*1688 - Este tipărită la București „''[[Biblia de la București (1688)|Biblia lui Șerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în [[limba română]], la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).
*1688-1714 – Domnia [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
*1693, [[8 iulie]] - Sfințirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].
*1702 - Începerea păstoririi episcopului [[Damaschin Voinescu]] mai întâi în Buzău și apoi în Râmnic (1708-1725).
*1708-1716 - Păstoria mitropolitului [[Antim Ivireanul]] al Ungrovlahiei (prăznuit pe [[27 septembrie]]).
*1713 – Cuviosul [[Vasile de la Poiana Mărului]] se refugiază în Țara Românească, unde se stabilește la [[Mănăstirea Dălhăuți]]. Adună în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea și cu rugăciunea minții, făcând din obștea sa o adevărată școală de trăire [[isihasm|isihastă]]. După ce mai înființează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la [[Mănăstirea Poiana Mărului]], unde devine [[stareț]] (de aici provenindu-i și supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).<ref name="Păcurariu">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6</ref>
*1714, [[15 august]] – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: [[16 august]]).
===Moldova===
*1359 – Întemeierea Moldovei ca stat independent.
*1359-1367 – Domnia lui [[Listă a Domnilor Moldovei|Bogdan I al Moldovei]].
*1386 - Mitropolia Moldovei este atestată pentru prima oară.
*1395 - Patriarhia din Constantinopol aruncă anatema asupra Moldovei (domn, ierarhi, boieri, preoți și credincioși) pentru că nu a primit ierarhul grec trimis de ei. Aceasta este ridicată în 1401 deși moldovenii au continuat să aibă ierarhi locali.
*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun]] al Moldovei.
*1401 – Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.
*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.
*1415-1416 - Cel dintâi ierarh cunoscut al Moldovei, Mitropolitul [[Iosif Muşat]], un român, se stinge din viață.
*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-Florența|Sinodul unionist de la Ferrara-Florența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]]) și boierul Neagoe.
*1445 - Prima atestare documentară a [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Episcopiei Romanului]], întemeiată de [[Alexandru cel Bun]] probabil în jurul anului 1408<ref name="Păcurariu1991" />.
*1453-1478 – Păstoria mitropolitului Teoctist I al Moldovei.
*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ștefan cel Mare și Sfânt]].
*1466-1470 – Construcția mănăstirii Putna.
*1472 - Primul episcop atestat documentar al [[Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților|Episcopiei Rădăuților]] (Episcopul Ioanichie). Nu este clar când a fost înființată episcopia, estimându-se intervalul ~1350-1450 de diferiți istorici.
*1488 – Construcția [[Mănăstirea Voroneț|Mănăstirii Voroneț]].
*1508-1528 – Păstoria mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei.
*1639, [[6 mai]] - Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.
*1641 - Aducerea moaștelor Cuvioasei [[Parascheva de la Iași|Parascheva]] la Iași.
*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la Iași|Sinodul panortodox de la Iași]] revizuiește ''[[Mărturisirea Ortodoxă (1642)|Mărturisirea de credință]]'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].*1643 - Apare ''[[Cazania lui Varlaam|''Cazania'' lui Varlaam ]] la Iași.
*1671-1674, 1675-1686 - Păstoria mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei]].
*1673 - Apare ''Psaltirea în versuri'' a lui Dosoftei.
*1693, [[13 decembrie]] - Trece la Domnul Sf. Mitropolit Dosoftei al Moldovei (în exil, în Polonia).
===Transilvania și , Banat, Maramureș ===*1313-1314 - Consemnarea numelui preotului Naneș din Streisângeorgiu (jud. Hunedoara), cel mai vechi nume de preot cunoscut în Transilvania. Tot în prima jumătate a secolului XIV se cunosc nume de preoți și protopopi români din Bihor.*cca. 1366 - Regele ungar Ludovic cel Mare condiționează dreptul de stăpânire asupra pământului și recunoașterea calității de nobil de apartenența la confesiunea catolică. De asemenea ordonă unor comitate (Cuvin, Caraș) să aresteze pe „preoții slavi sau schismatici” (ortodocși)<ref name="Păcurariu1991" />. Așadar, confesiunea ortodoxă era scoasă în afara legii<ref name="Păcurariu1991" />.
*1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.
*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la Râmeț|Ghelasie]] al Transilvaniei la Râmeț, primul ierarh ortodox român cunoscut cu numele în teritoriile intracarpatice.* Sfârșitul secolului XIV - Încep să se așeze ruteni în Maramureș. Aceștia vor avea și vlădici ortodocși ce-și vor exercita jurisdicție asupra românilor din Maramureș prin episcopii de Muncaci. Mai târziu aceștia vor deveni uniați și vor pune presiune asupra românilor ortodocși.* 1427 - Încep colonizări sârbești în Banat din cauza invaziilor otomane (vor dura până în 1737).*1428 - Regele Sigismund de Luxemburg impune restricții adiționale împotriva ortodocșilor din Caransebeș, Mehadia, și Hațeg.*1437 - Răscoala de la Bobâlna a ortodocșilor împotriva dijmelor cerute de romano-catolici. Se inceheie „Uniunea Frățească” între nobili, sași și secui împotriva țăranilor.*1456 – Atestare documentară a mitropolitului [[Ioan de Caffa ]] la Hunedoara, arestat din ordinul lui [[Ioan Capistrano]], un inchizitor romano-catolic.*1479 - Mitropolitul Ioanichie din Transilvania este menționat, probabil aproape de Hunedoara<ref name="Păcurariu"/>.*1480-1481 - Matei Corvinul îl amenință pe papă cu trecerea Ungariei la Ortodoxie și scutește toți ortodocșii de dijma catolică.* 1485 - Primul episcop de Muncaci cunoscut cu numele (Luca) - această episcopie avea jurisdicție asupra comitatului Maramureș.
*1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
* cca. 1516 - Sfârsitul păstoririi mitropolitului Marcu de la Feleac, posibil un vlah trimis de domnitorul Radu cel Mare al Țării Românești<ref name="Păcurariu"/>.
* Secolul XVI - Primele știri despre unii ierarhi ortodocși în Arad.
*1538 - Este amintit mitropolitul Petru („episcop român din Feleac”), ultimul din șirul mitropoliților transilvăneni cu reședința în Feleac (Daniil, Marcu, Danciu sau Ștefan, și Petru).
*1541 - Statul ungar devine pașalâc, iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitatea otomană.
*1544 - Apare ''Catehismul românesc de la Sibiu'', prima carte tipărită în limba română (pierdută)
*1551-1553 – Apare ''Tetraevanghelul'' slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
* 1552 - Primele știri despre ierarhi ortodocși în Banat.
*1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
*1570 – Apar la Brașov ''Liturghierul'' și ''Psaltirea'' tipărite în limba română de diaconul Coresi.
*1570 - Jurisdicția episcopilor ruteni din Muncaci asupra Maramureșului încetează până la sfârșitul secolului XVI.
*cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
*1587 – Apare ''Palia de la Orăștie''.
*1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
* Secolul XVII - apar episcopi proprii pentru Maramureș (până acum erau sub jurisdicția directă a episcopului de Muncaci).
*1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit [[Ilie Iorest]] ([[24 aprilie]]) al Transilvaniei.
*1643-1656 - Păstoria Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]] al Transilvaniei.
*1648 - Apare ''[[Noul Testament de la Alba-Iulia]]'', sub îngrijirea Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]].
*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al Timișoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).
*1656-1680 - Păstoria mitropolitului [[Sava Brancovici]] al Transilvaniei (prăznuit pe [[24 aprilie]]). Trece la Domnul în 1683.
*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]].
*1691, [[4 decembrie]] - Prima diplomă leopoldină subordonează Transilvania împăratului Habsburgilor, confirmându-se privilegiile celor trei națiuni politice (unguri, sași, secui) și drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină, și unitariană).*1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma. Existența sinodului în care se afirmă că ar fi fost semnat acest „manifest” este contestată (cf. [[Nașterea uniației în Transilvania]]).
*1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
*1701, [[7 aprilie]] - Mitropolitul [[Atanasie Anghel]] semnează la Viena ''Actul de unire'' al Bisericii sale cu Roma, după ce îi sunt inventate numeroase acuze false.
*1706 - Mutarea [[scaun]]ului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.
==Perioada fanariotă (1711/1716-1821)==
=== General ===
* 1716 - Banatul este eliberat de sub turci. Timișoara și Caranseeș intră sub jurisdicția Mitropoliei din Carloviț. Cam 80% din credincioșii de aici erau de neam român.
* cca. 1758 - Se înființează [[Episcopia Hotinului]].
* 1766 - Patrhiarhia de Ipek se desființează.
* 1773 - Este desființat ordinul iezuit (până în 1814).
* 1813 - [[Mitropolia Dristrei]] și [[Mitropolia Proilaviei]] se unesc.
* 1816 - Dimitrie Daniil Philippide publică ''Istoria și Geografia României'' unde folosește pentru prima dată numele de „România” într-o lucrare academică.
===Țara Românească===
* 1708 - [[Damaschin Voinescu]] este înscăunat episcop de [[Arhiepiscopia Râmnicului|Râmnic]].*1718 - Oltenia e ocupată de austrieci (până în 1739).*1719 - Episcopia Râmnicului este scoasă de sub jurisdicția Mitropoliei Țării Românești și pusă sub cea a mitropoliei sârbe din Belgrad. Mănăstirile erau supuse administrativ guvernului austriac care întărea alegerea egumenilor.*1728 - Brașov și Țara Bârsei trec sub jurisdicția Episcopiei de Râmnic (înainte erau sub mitropolia Țării Românești).*1729 - Autoritățile austriece dau un nou decret imperial ce le cere episcopilor să dea a treia parte din veniturile lor către tezaurul imperial.*1738-1753 – Păstoria mitropolitului [[Neofit (Cretanul) ]] al Ungrovlahiei|.*1739 - Oltenia se realipește de Țara Românească.*1746 - Se desființează „rumânia” (tradiția țăranilor dependenți de stăpânii feudali). [[Neofit Cretanul]] al Ungrovlahieijoacă un rol important în acest demers.
*1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie II al Ungrovlahiei|Grigorie al II-lea]] al Ungrovlahiei.
*1773-1780 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Râmnicului]].
*1776-1780 – Apar ''[[MineiMineiele de la Râmnic]]ele'' de la Râmnic (12 volume).*1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului, cu jurisdicție peste Argeș și Olt.*1819 - Înscăunarea mitropolitului [[Dionisie Lupu]] (1819-1821)
*1821 – Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
===Moldova===
*1775 – Cuviosul [[Paisie de la Neamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] și se stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându1741 -și lucrarea de îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice Mitropolia Moldovei și publicarea [[FilocaliaBucovinei#Reformele fanariote|Filocaliei„Așezământul” lui Constantin Mavrocordat]].*1749 - Desființarea veciniei.
*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob Putneanul]] al Moldovei.
*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.
*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.
*1775 – Cuviosul [[Paisie de la Neamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] și se stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-și lucrarea de îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].
*1792-1803 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Stamati) al Moldovei|Iacob Stamati]] al Moldovei.
*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la Neamț]].
*1813 – Înființarea Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821).
===Transilvania și , Banat, Maramureș ===*1711, [[21 decembrie]] - Nobilii români din Maramureș protestează solemn împotriva încercării episcopului Serafim „de a introduce inovații împotriva legii și a credinței lor vechi”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>, declarând că nu îl mai recunosc ca episcop deoarece voia să introducă concepții uniate.
*1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
*1732 - Comitatele „din părțile ungurești”<ref name="păcurariu2" />(Maramureș, Ugocea, Sălaj, Sătmar, și Bihor) au fost alipite la Ungaria.
*1744 – Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
* 1751 - [[Sinesie Jivanovici]] este înscăunat ca episcop de Arad.
*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].
*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
*1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
*1795 – Apare ''Biblia de la Blaj''.
*1811 – Începe arhipăstorirea lui [[Vasile Moga]] (1811-1845).
*1819 – Întemnițarea lui [[Moise Nicoară]].
==Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)==
=== General ===
* 1829 - Este desființată [[Mitropolia Proilaviei]].
===Țara Românească===
*1823-1834 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Dascălul]] al Ungrovlahiei.
*1854-1856 – Apare ''[[Biblia]]'' de la Buzău (5 volume).
*1828-1834 și 1851-1852: Principatele române, Țara Românească și Moldova, se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.
*1831 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
*1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.
===Moldova===
*1832 – Este emis ''[[Regulamentul organicOrganic]]'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului [[Veniamin Costachi]] la Mănăstirea Slatina.
==Surse==
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
*[http://www.sfant.ro/ Sfinți români]