{{Format:Incomplet}}'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înţelegerii înțelegerii [[credinţacredința|credinţeicredinței]] creştine creștine ortodoxe. Creştinii ortodocşi Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor faţă față de tradiţia tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit şi și propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea şi și exprimarea formulelor şi și cultului de credinţăcredință, şi și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta TradiţieTradiție]] a Bisericii Ortodoxe.

Cronologia de mai jos îşi își propune să redea '''''istoria creştinismului creștinismului în spaţiul spațiul actualmente românesc din perioada apostolică şi și până în prezent'''''. Istoria creştinismului creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spaţiu spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei şi și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populaţii populații etnic, lingvistic şi și cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situaţia situația politică şi și statutul jurisdicţional jurisdicțional actual al acestui spaţiuspațiu, reunit într-un singur stat naţional şi național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală şi și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbeşte aşadar vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în acelaşi același sens în care sunt consideraţi considerați ca [[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români|sfinţi sfinți români]] toţi sfinţii toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spaţiul spațiul românesc.

*290, [[8 iulie]] – Sf. [[Epictet şi și Astion din Halmyris|Epictet preotul şi și Astion monahul]], originari din Asia Mică, probabil din provincia Frigia, primesc mucenicia în cetatea Halmyris, în Dobrogea de azi, în vremea [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|persecuţiilorpersecuțiilor]] lui [[DiocleţianDioclețian]].

*~290-300 – [[Evanghelicus al Tomisului|Evanghelicus]], originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi ConstanţaConstanța).

*298 - [[Mucenic]]ia fraţilor fraților [[Pasicrat şi și Valentin]], cărora li s-au tăiat capetele în Durostorum, (azi Silistra, în Bulgaria), în ziua de 28 aprilie, a lui [[Iuliu Veteranul din Durostor|Iuliu Veteranul]] în [[27 mai]], a lui [[Nicandru şi și Marcian]] în [[8 iunie]], şi și a lui [[Isihie de la Durostor]] în [[15 iunie]], tot în Durostorum.

*~300-~304 – [[Efrem al Tomisului|Efrem]], ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduieşte creştinismul propovăduiește creștinismul la Gurile Dunării şi și în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primeşte primește mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|Marii PersecuţiiPersecuții]].

*~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primeşte mucenicia într-o zi de [[15 septembrie26 martie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul – [[Tit Montanus și Gordian, episcopi ai TomisuluiMaxima din Singidunum|GordianPreotul Montanus din Singidunum și soția sa Maxima]]primesc cununile muceniciei, care primeşte mucenicia în preajma anului 323cetatea Sirmium, potrivit tradiţiei într-o zi de în zilele împăratului [[13 septembrieDioclețian]].

*~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de [[15 septembrie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Gordian]], care primește mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiției într-o zi de [[13 septembrie]]. *303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinţilor sfinților [[Zotic, Atal, Camasis şi și Filip]] şi și a celor dimpreună cu dânşiidânșii, ale căror moaşte moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-NiculiţelNiculițel, în timpul persecuţiilor persecuțiilor din vremea lui Diocleţian şi Dioclețian și Licinius. *306 - În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul [[Lup din Novae]], probabil de origine dacă. Acesta era un discipol al Sfântului [[Dimitrie, izvorâtorul de mir|Dimitrie]], executat la Salonic în același an.

* 325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea şi și Teofil al GoţieiGoției, la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] participă şi și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea şi și un episcop din Dacia.*~348-350 - – Preotul capadocian [[Sansala şi și Eutihie din Dacia|Eutihie]] propovăduieşte propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. [[Vasile cel Mare]].*~360- [[25 ianuarie]] 380 sau 381 - – Păstoria Sf. [[Bretanion al Tomisului|Bretanion]] la Tomis; apărător al credinţei credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu [[arianism|arienii]]. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui [[Sozomen]] şi și [[Teodoret din Cir]].* 372, [[12 aprilie]] – mucenicia Sf. [[Sava de la Buzău|Sava Gotul]]; tot atunci este prins şi și chinuit pentru Hristos preotul [[Sansala şi și Eutihie din Dacia|Sansala]], dar este eliberat şi și va trece la Domnul cu pace spre sfârşitul sfârșitul secolului al IV-lea; [[15 septembrie]] - mucenicia Sf. [[Nichita Daco-romanulRomanul|Nichita]].*~380-390 – Păstoria episcopului [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creştinismului şi creștinismului și dezvoltarea vieţii vieții monahale în Dacia Pontică.* 381 – [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]]. *~390 - – Sf. [[Teotim al Tomisului|Teotim]] urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de [[Ieronim|Fericitul Ieronim]], de Sozomen şi și de alţiialții. Prăznuit pe [[20 aprilie]].*~415 – Cuviosul [[Gherman din Dobrogea|Gherman]] din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 şi și 415.*~435 – Sf. [[Ioan Casian]], originar din Dobrogea, decedat la Massilia, (azi Marsilia, FranţaFranța).

*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din Sciţia Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Naşterea Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât şi și în [[calendarul gregorian]]

*814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc<ref>Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages, Cambridge University Press, Pag.xv, 978-0-521-89452-4 </ref> *sec. IX-X – informaţii informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad şi și Menumorut.*1002 – Informaţii Informații despre viaţa creştină viața creștină din localitatea Morisena (Cenad)*1020 – Menţiuni Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.*1205 – Menţiune Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moşiile moșiile cneazului Bâlea”.*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informaţii informații despre organizarea bisericească de la sud de CarpaţiCarpați.*1247 – Diploma acordată [[w: Knights_Hospitaller|cavalerilor ioaniţiioaniți]] de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formaţiuni formațiuni prestatale româneşti şi românești și organizarea bisericească de la sud de CarpaţiCarpați<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, BucureştiBucurești, 1925</ref>.

==Perioada domniilor pământene în Ţările Țările Române (~1300-1711)==

===Ţara Țara Românească===*cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Ţara Țara Românească.*1330 – Independenţa Ţării Româneşti Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru ]] al Ţării RomâneştiȚării Românești.*1359 - Recunoaşterea Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi Românești și a vieţii vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>. *1386-1418 – Domnia lui [[Mircea cel Bătrân ]] în Ţara Țara Românească.*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima şcoală școală de caligrafi şi copişti și copiști din Ţara Țara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieţii vieții monahale în Ţara Țara Românească.*1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Ţării RomâneştiȚării Românești.*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Ţara Țara Românească. Înfiinţarea Înființarea episcopiilor Râmnicului şi și Buzăului.*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Ţărilor Țărilor Române.*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit şi și în Ţara Țara Românească.*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Ţării RomâneştiȚării Românești.*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfinţitului Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș|Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenţiprezenți, în afară de Neagoe Basarab şi și familia sa, curtenii şi și boierii ţăriițării, precum şi și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoţit însoțit de un mare sobor: toţi toți [[arhimandrit|arhimandriţiiarhimandriții]] şi și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos şi și tot clerul din Ţara Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. DeasemeneaDe asemenea, a fost de faţă mulţime față mulțime de popor venit din aproape toate colţurile ţăriicolțurile țării.*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeş Argeș la Târgoviște.*1588 - [[Radu Șerban]], viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii [[Mănăstirea Comana]], ctitorie de la Târgovişte1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul ]] în Ţara Țara Românească, apoi (din 1600) şi și în Moldova şi și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri româneşti românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din Bucureşti București înoită şi și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curţii Curții sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl aminteşte amintește încă”<ref name="Iorga"/>.*1608 - În timpul domniei lui Radu Șerban, este construită [[Mănăstirea Cernica]], ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] şi și viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori ţările țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Ţării Româneşti şi Țării Românești și al Moldovei, „''ţinând ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Ţara Țara Românească, atacând pe catolici în credinţa credința lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] şi și Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoţimea preoțimea acestei ţeri țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la inițiativa voievodului [[Matei Basarab]].*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ştefan Ștefan al Ungrovlahiei.*1658 - [[Târnosire|SfinţireaSfințirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şiși]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din BucureştiBucurești|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin ŞerbanȘerban]].*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgovişte Târgoviște la BucureştiBucurești.

*1678-1688 - Domnia lui [[Şerban Șerban Cantacuzino]] în Ţara Țara Românească.*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]] *1688 - Este tipărită la Bucureşti București „''[[Biblia de la Bucureşti București (1688)|Biblia lui Şerban Șerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la iniţiativa inițiativa voievodului Ţării Româneşti Şerban Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).

*1693, [[8 iulie]] - Sfinţirea Sfințirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].

*cca. 1359-cca. 1365 1367 – Domnia lui [[Listă a Domnilor Moldovei|Bogdan I al Moldovei]].*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun ]] al Moldovei.*1401 – Recunoaşterea Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-FlorenţaFlorența|Sinodul unionist de la Ferrara-FlorenţaFlorența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]] şi ) și boierul Neagoe.

*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ştefan Ștefan cel Mare şi și Sfânt]].*1466-1470 – Construcţia Construcția mănăstirii Putna.*1488 – Construcţia mănăstirii VoroneţConstrucția [[Mănăstirea Voroneț|Mănăstirii Voroneț]].

*1527-1538 şi și 1541-1546 – Domnia lui [[Petru Rareş Rareș]] al Moldovei.*1532 - [[Târnosire]]a Bisericii [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]], cu [[hram]]ul „[[Buna Vestire]]”, ctitorie a lui Petru Rareș.

*1546-1551 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Roşca Roșca]] al Moldovei.*1581 - Sfințirea [[Mănăstirea Sucevița|Mănăstirii Sucevița]], ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă.*1598 – Înfiinţarea Înființarea Episcopiei HuşilorHușilor.*1608-1629 – Păstoria mitropolitului [[Anastasie Crimca ]] al Moldovei.*1632-1653 – Păstoria Sf. Mitropolit [[Varlaam al Moldovei]] (trecut la Domnul în 1657 la [[Mănăstirea Secu (NeamţNeamț, România)|Mănăstirea Secu]]; prăznuit pe [[30 august]]).*1639, [[6 mai]] - Sfinţirea Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.*1641 - Aducerea moaştelor moaștelor Cuvioasei [[Parascheva de la IaşiIași|Parascheva]] la IaşiIași.*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la IaşiIași|Sinodul panortodox de la IaşiIași]] revizuieşte revizuiește ''Mărturisirea de credinţăcredință'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].*1643 - Apare ''Cazania'' lui Varlaam la IaşiIași.

*1677 - Reşedinţa Reședința Mitropoliei Moldovei se mută oficial la IaşiIași.*1682-1688 Apar la Iaşi Iași ''Vieţile SfinţilorViețile Sfinților'' editate de mitropolitul Dosoftei (4 volume).

===Transilvania şi și Banat===

*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la RâmeţRâmeț|Ghelasie]] al Transilvaniei la RâmeţRâmeț.

*1544 - Apare ''Catehismul românesc de la Sibiu'', prima carte tipărită în limba română (pierdută)*1551-1553 – Apare Tetravanghelul ''Tetraevanghelul'' slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.

*1570 – Apar la Braşov Brașov ''Liturghierul şi '' și ''Psaltirea '' tipărite în limba română de diaconul Coresi.

*1587 – Apare ''Palia de la OrăştieOrăștie''.

*1643-1656 - Păstoria mitropolitului Sf. mitropolit [[Simion (Ştefan) Ștefan]] al Transilvaniei|.*1648 - Apare ''Noul Testament de la Alba-Iulia'', sub îngrijirea Sf. mitropolit [[Simion ŞtefanȘtefan]] al Transilvaniei.*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al TimişoareiTimișoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).*1648 - Apare ''Noul Testament'' de la Alba-Iulia''.

*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]]. *1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceştia aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma. *1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desfiinţează desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înfiinţează înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).

 ===Ţara Țara Românească===* 1713 1738- Cuviosul 1753 – Păstoria mitropolitului [[Vasile de la Poiana Mărului]] se refugiază în Ţara Românească, unde se stabileşte la [[Mănăstirea DălhăuţiNeofit (Cretanul) al Ungrovlahiei|Neofit Cretanul]]al Ungrovlahiei. Adună în jurul său o obşte de peste 40 de călugări sihaştri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea şi cu rugăciunea minţii, făcând din obştea sa o adevărată şcoală de trăire *1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[isihasmGrigorie II al Ungrovlahiei|isihastăGrigorie al II-lea]]al Ungrovlahiei. După ce mai înfiinţează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la *1773-1780 – Păstoria episcopului [[Mănăstirea Poiana MăruluiChesarie al Râmnicului]], unde devine . *1776-1780 – Apar ''[[stareţMinei]] (de aici provenindu-i şi supranumele de „Vasile ele'' de la Poiana Mărului”Râmnic (12 volume).<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și *1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului.*1821 – Revoluția condusă de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994Tudor Vladimirescu. ISBN 973-9130-04-6</ref>

* 1775 - – Cuviosul [[Paisie de la NeamţNeamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] şi și se stabileşte stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-şi și lucrarea de îndrumător al vieţii vieții monahale din Moldova şi și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice şi și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob Putneanul]] al Moldovei.*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.*1792-1803 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Stamati) al Moldovei|Iacob Stamati]] al Moldovei.*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la Neamț]].*1803-1808, 1812-1842 – Păstoria mitropolitului [[Veniamin Costachi]] al Moldovei.*1803 – Înființarea Seminarului teologic de la Socola.*1812 – Anexarea Basarabiei de către imperiul rus.*1813 – Înființarea Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821). ===Transilvania și Banat===*1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.*1744 – Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.*1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.*1768, [[22 septembrie]] – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma. *1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.*1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.*1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.*1795 – Apare ''Biblia de la Blaj''.

==Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)=Transilvania====Țara Românească===*1823-1834 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Dascălul]] al Ungrovlahiei.*1825-1846 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Buzăului]]. *1836 – Înființarea Seminariilor teologice de la București, Buzău și Argeș.*1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.*1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, ''Vestitorul bisericesc''.*1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.*1850-1868 – Păstoria episcopului [[Calinic de la Cernica|Calinic cel Sfânt]] la Râmnic (prăznuit pe [[11 aprilie]]).*1854-1856 – Apare ''[[Biblia]]'' de la Buzău (5 volume). *1828-1834 și 1851-1852: Principatele române, Țara Românească și Moldova, se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.*1831 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.*1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.

*1832 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului [[Veniamin Costachi]] la Mănăstirea Slatina. ===Transilvania și Banat=== *1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.*1846-1873 – Activitatea lui [[Andrei Șaguna]] în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt ([[30 noiembrie]]).*1853, [[3 ianuarie]] – Apare primul număr al revistei ''Telegraful român'' din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.*1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unite de la Gherla și Lugoj. *1856-1858 – Apare ''Biblia'' ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu. ==Perioada întemeierii statului român şi și a monarhiei constituţionale constituționale (1859-1945)==

*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova şi Ţara și Țara Românească.*1860 - Înfiinţarea Facultăţii Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universităţii Universității din IaşiIași, desfiinţată desființată în 1864.*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri şi și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.*1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: NeamţNeamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.*1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular şi locţiitor și locțiitor de episcop al Episcopiei ArgeşuluiArgeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa faţă față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.

*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Ţara Țara Românească.*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea ''Legii secularizării averilor mânăstireştimânăstirești''. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât şi și a celor pământene) intră în posesia statului.*1864 - Înfiinţarea Înființarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reşedinţa reședința la Ismail (din 1878 la GalaţiGalați).*1864 - ''Legea instrucţiunii instrucțiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.*1864 - ''Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale'' impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbaţibărbați) şi și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism. *1864, [[3 decembrie]] - Promulgarea ''Decretului organic pentru înfiinţarea înființarea unei autorităţi autorități sinodale centrale'', prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independenţaindependența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliţimitropoliți, episcopii [[chiriarh|eparhioţieparhioți]], arhiereii titulari, plus câte trei deputaţi deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleşi aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întruneşte întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituţia instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicităţii canonicității acestui organism. *1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ştefănescu Ștefănescu în Episcopia Dunării de Jos.

*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliţi şi mitropoliți și episcopi eparhioţi eparhioți din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiţi numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de MiniştriMiniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericeştibisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".*1866-1914 - Domnia (Principelui, apoi) Regelui , Carol al II-lea I în România.*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliţilor şi mitropoliților și a episcopilor eparhioţieparhioți.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioţi eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toţi deputaţii şi toți deputații și senatorii ortodocşiortodocși. Arhiereii titulari erau numiţi numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede şi recunoaşterea și recunoașterea implicită a validităţii validității episcopilor numiţi numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''. *1872 - [[Biserica Ortodoxă Română]] devine [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică faţă față de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de BucureştiBucurești, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].*1872 - Înfiinţarea Înființarea la Bucureşti București a Seminarului Nifon ca instituţie instituție privată, finanţată finanțată de Mitropolitul Nifon.*1874, [[1 octombrie]] - începe apariţia apariția revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.

*1877, [[9 mai]] Proclamarea independenţei independenței ca stat a României.*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ştefănescu Ștefănescu în Episcopia Romanului.*1881 - Înfiinţarea Facultăţii Înființarea Facultății de Teologie din BucureştiBucurești.*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului recunoaşte recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

*1893 - Este promulgată ''Legea clerului mirean şi și a seminariilor''. Clerul este împărţit împărțit în urban şi și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) şi și se dă în folosinţa folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educaţie educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucţiunii Instrucțiunii Publice şi și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare şi și 3 inferioare.

*1914 - Apariţia Apariția unei noi ediţii ediții a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se uneşte unește cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.*1925, [[4 februarie]] - [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. [[Mitropolit]]ul [[primat]] Miron Cristea a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].*1925, [[25 februarie]] - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.*1925, [[1 noiembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Miron Cristea]], care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa ([[6 martie]] 1939).*1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh [[Nicodim Munteanu]].

===Transilvania şi și Banat===

*1864, [[24 decembrie]] - Reînfiinţarea Reînființarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reşedinţa reședința la Sibiu.*1875 - Înfiinţarea Înființarea [[Episcopia CaransebeşuluiCaransebeșului|Episcopiei CaransebeşuluiCaransebeșului]]

*1947, [[28 mai]]-[[11 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei și a toată Rusia în România.*1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.*1947, [[3 iulie]] – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează [[Mitropolia Banatului]].*1948 – Eliminarea învățământului religios din școli, a preoților din Armată, desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericești etc. Din învățământul teologic supraviețuiesc șase seminarii (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caransebeș) și două Institute teologice de rang universitar (la București și Sibiu). *1948-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian Marina|Iustinian]].*1948, [[24 mai]], [[6 iunie]] – Alegerea și înscăunarea lui [[Iustinian Marina]] ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.*1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]].*1948, [[4 august]] – Este promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.*1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînființată în 1948) și Mitropolia Banatului (înființată în 1947). Intră în vigoare în februarie 1949.*1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii și credincioșii sunt siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestați sau trimiși la domiciliu forțat. Bisericile și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăți. Biserica Greco-Catolică va continua să funcționeze în clandestinitate până la sfârșitul regimului comunist.*1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.*1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.*1950, [[28 februarie]] – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor [[sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]]: Sf. Ier. [[Calinic de la Cernica]] (prăznuit pe [[11 aprilie]]); Sf. Ier. Mărturisitori [[Ilie Iorest]] și [[Sava Brancovici]], mitropoliții Transilvaniei ([[24 aprilie]]; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]], [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și Sfântul Mucenic [[Oprea (Miclăuș) din Săliște|Oprea]] ([[21 octombrie]]); Sf. Ier. [[Iosif cel Nou]] de la Partoș ([[15 septembrie]]).*1953, [[9 mai]]-[[21 mai]] – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Ortodoxe a Bulgariei]].*1954, [[13 septembrie]]-[[18 septembrie]] – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.*1954, [[11 octombrie]]-[[27 octombrie]] – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.*1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.*1957, [[10 ianuarie]], [[13 ianuarie]] – Alegerea și înscăunarea mitropolitului [[Iustin Moisescu]] al Moldovei și Sucevei.*1957, [[2 iunie]]-[[11 iunie]] – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.*1958, [[30 mai]]-[[10 iunie]] – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.*1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor și monahiilor sunt expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinația.*1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.*1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.*1962, [[31 mai]]-[[4 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.*1962, [[23 octombrie]]-[[5 noiembrie]] – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.*1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.*1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului [[Muntele Athos|Muntelui Athos]].*1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.*1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.*1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.*1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic [[Atenagora I (MarinaSpirou) al RomânieiConstantinopolului|Atenagora I]] în România.*1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.*1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinianla Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.*1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.*1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a [[Biserica Etiopiei|Bisericii Etiopiei]]în România.*1968 – Apare o nouă ediție sinodală a ''Bibliei''.*1977-1986 Păstoria patriarhului [[Iustin Moisescu|Iustin]]*1986-2007 Păstoria patriarhului [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist]]

*1948 – Eliminarea învăţământului religios din şcoli, a preoţilor din Armată, desfiinţarea Facultăţii de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericeşti etc. Din învăţământul teologic supravieţuiesc şase seminarii ==Perioada postcomunistă (Bucureşti, Buzău, Mănăstirea Neamţ, Cluj1989-Napoca, Craiova şi Caransebeşprezent) şi două Institute teologice de rang universitar (la Bucureşti şi Sibiu). *1948, [[4 august]] – Este adoptată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. *1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînfiinţată în 1948) şi Mitropolia Banatului (înfiinţată în 1948). Intră în vigoare în februarie 1949. *1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii şi credincioşii sunt siliţi să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestaţi sau trimişi la domiciliu forţat. Bisericile şi casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăţi. Biserica Greco-Catolică va continua să funcţioneze în clandestinitate până la sfârşitul regimului comunist. *1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor şi monahiilor sunt expulzaţi din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinaţia. *1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor.==

*19771989, 16-1986 Păstoria patriarhului 22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.*1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.*1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.*1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.*1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)*1990 – 25-26 septembrie - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.*1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.*1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.*1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.*1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.*1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios [[Gherman din Dobrogea]] (cu prăznuirea pe [[29 februarie]]); Sf. Ier. [[Iosif Mărturisitorul]] din Maramureș ([[24 aprilie]]); Sf. Ier. [[Ghelasie de la Râmeț]] ([[30 iunie]]); Sf. Ier. [[Leontie de la Rădăuți]] ([[1 iulie]]); Sf. Voievod [[Ștefan cel Mare]] și Sfânt ([[2 iulie]]); Sf. Cuv. [[Ioan Iacob Hozevitul]] ([[5 august]]); Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]] ([[7 august]]); Sf.i Martiri Brâncoveni, [[Iustin MoisescuConstantin Brâncoveanu|IustinConstantin Vodă]] cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache ([[16 august]]); Sf. Cuv. [[Ioan de la Prislop]] ([[13 septembrie]]); Sf. Ier. Martir [[Antim Ivireanul]] ([[27 septembrie]]); Sf. Preoți Mărturisitori [[Ioan din Galeș]] și [[Moise Măcinic]] din Sibiel ([[21 octombrie]]); Sf. Cuv. [[Antonie de la Iezeru|Antonie de la Iezerul-Vâlcea]] ([[23 noiembrie]]) și Sf. Cuv. [[Daniil Sihastrul]] ([[18 decembrie]]).

==Perioada postcomunistă *2007, [[12 septembrie]] - Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe [[Mitropolit]]ul Moldovei, [[Daniel (1989Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]], ca patriarh al României.*2007, [[30 septembrie]] -prezentÎntronarea Prea Fericitului Patriarh [[Daniel (Ciobotea)==al României|Daniel]].

==Vezi şiși==* [[Sfinţi Sfinți români (cronologie)]]* [[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români]]* [[Sfinții români din închisori]]

*[http://www.sfant.ro/ Sfinţi Sfinți români]

[[Categorie:Seria Introducere în Creştinismul Creștinismul Ortodox]]