{{Articol de calitate}}{{Infocaseta Biserică| Nume =Catedrala Patriarhală din București| Imagine =[[Imagine:Catedrala_patriarhala_2009.jpg|right|thumb|300px300 px|Catedrala patriarhală Patriarhală în 2009]]| Localizare =București| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureștilor]]| Hram =[[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]]| Târnosire =1658| Ctitor =[[Constantin Şerban]]| Stil arhitectonic = bizantin| Arhitect = | Pictor =Dimitrie Belizarie| Suprafaţă= | Înălţime = | Site web =[http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Ansamblul Patriarhal]|}}'''Catedrala patriarhală Patriarhală din BucureştiBucurești''', situată pe Dealul Patriarhiei, a fost ctitorită de voievodul Ţării Româneşti Țării Românești [[Constantin Şerban]] şi și de soţia soția acestuia, BălaşaDoamna Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând [[hram]]ul [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şiși]] [[Elena]], a fost [[Târnosire|sfințită]] în anul 1658 (sub urmaşul urmașul lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea).

Ctitoria voievodului Ţării RomâneştiȚării Românești, [[Constantin ŞerbanȘerban]], biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şi și Elena a fost sfinţită sfințită în 1658 de [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Patriarhul Macarie al Antiohiei şi și al Întregului Orient]], împreuna cu Mitropolitul Ştefan al UngroVlahiei şi Ungro-Vlahiei și cu episcopii de Râmnic şi și de Buzău, în prezenţa urmaşului prezența urmașului lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea (1658-1659).<refname="Iorga">Nicolae Iorga - , ''Istoria Bisericii Româneşti şi Românești și a vieţii vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>

Sfântul locaş locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Din acest motiv, la [[Sfânta Liturghie]], în catedrala patriarhală din BucureştiBucurești, sunt pomeniţi pomeniți drept [[ctitor]]i:

Nu s-au păstrat date concrete despre meșterul care a coordonat construirea edificiului, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii: logăfătul logofătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.

La scurt timp după [[târnosire]]În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost transformată în sediu secretarul particular al scaunului eparhial Patriarhului Macarie al [[mitropolitBiserica Ortodoxă a Antiohiei|MitropolieiAntiohiei]] UngroVlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon (de fapt, Mitropolitul Ştefan îşi stabilise deja aici reşedinţa încă de prin anul 1661).scria<refname="Iorga"/>Alexandru D::„''Am mers la o margine a orașului, pe un deal înalt, care îmbrățișează cu privirea orașul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică măreață și prea strălucită. Xenopol Apoi am făcut în ea o slujbă de sfințirea apei și Prea Sfinția Sa (Patriarhul Macarie) a stropit- ''Istoria românilor din Dacia Traiană''o, potrivit pravilei, Edcăci până acum nu fusese încă terminată și prin urmare nu era târnosită. Cartea RomâneascăEste închinată Sfântului Constantin, Bucureşticare este și numele ctitorului, 1925</ref>și Sfintei Elena''”.

La scurt timp după [[târnosire]], biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost transformată în sediu al scaunului eparhial al [[mitropolit|Mitropoliei]] UngroVlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon<ref>Academia Română, doc. LVIII/66; Arhivele Statului București, Condica nr. 2 a Mitropoliei, ms. 128, p. 11.</ref> (de fapt, Mitropolitul Ștefan își stabilise deja aici reședința încă de prin anul 1661).<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref> Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] a ridicat în 1698 o [[clopotniță]] monumentală, situată în partea de răsărit a bisericii. În 1925, după înfiinţarea înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române (prin legea promulgată la [[25 februarie]] 1925), acest lăcaş lăcaș de cult a fost ridicată la rangul de catedrală patriarhală.

Ca aspect general, biserica seamănă cu cea a [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș|Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș]], ctitoria lui [[Neagoe Basarab]], mai puţin puțin turlele, care nu au porțiuni de zidărie răsucite ca cele de la Curtea de ArgeşArgeș. Are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii [[Mănăstirea VodiţaVodița|mănăstirii VodiţaVodița]], plan reluat ulterior şi și în alte construcţii bisericeşti construcții bisericești din Ţara Românească (de exemplu [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș]], biserica fostei mănăstiri Cotroceni, [[Mănăstirea Tismana]] etc.). Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799 (sub mitropoliții Filaret al II-lea și Dositei Filitti), 1834-1839 (sub mitropolitul Grigorie al IV-lea „''Dascălul''”), 1850, 1886 și 1932-1935 (sub [[Miron Cristea|patriarhul Miron Cristea]]), motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează în totalitate forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Ultimele lucrări de restaurare și extindere au fost efectuate în 1960-1962 (inițiate de [[Iustinian Marina|patriarhul Iustinian Marina]], proiectant fiind arh. Paul E. Miclescu), în anii 1989 și 2000-2001 (cu binecuvântarea [[Teoctist (Arăpașu) al României|patriarhului Teoctist]]) și în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]]. În prezent, biserica este compusă din [[altar]] și [[naos]], înscriind în plan o forma treflată, dintr-un [[pronaos]] supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră de secțiune octogonală prevăzute, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită și poleite, iar în elevație prezintă patru turle prismatice. La exterior, fațadele bisericii sunt delimitate de jur împrejur în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. În pridvor, deasupra ușii de la intrare, se află icoana praznicară cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, de factură neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusă, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi). Icoanele împărătești ale tâmplei au fost lucrate în email de Otilia Oteteleșanu între 1961-1964, în atelierele [[Patriarh|Patriarhiei]]. Biserica adăpostește moaștele Sf. [[Dimitrie cel Nou din Basarabi|Dimitrie Basarabov]] (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de [[13 iulie]] 1774. ==Catedrala patriarhală în prezent==În anul 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]] s-au realizat noi și ample lucrări de consolidare și restaurare la Catedrala patriarhală. Între aceste lucrări se înscrie, în primul rând, consolidarea [[Navă|navei]] și turlelor bisericii, prin montarea unor tiranți din beton armat. De asemenea, s-a refăcut complet tencuiala exterioară, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refăcut soclul și trotuarul catedralei, s-au montat ferestre noi și s-a învelit din nou biserica și turlele cu tablă de plumb. Tot în timpul lucrărilor din anul 2008 s-au montat, în registrul de sus al [[pridvor]]ului, 26 de icoane în mozaic. A fost restaurată pictura, catapeteasma și mobilierul ornamental. Candelele, candelabrul mare de argint și vitraliile au fost recondiționate, iar instalațiile au fost înlocuite complet, fiind refăcute și echipamentele audio-video de transmisie pentru Radio TRINITAS și TRINITAS TV. De asemenea, [[clopotniță|clopotnița]] a primit patru [[clopot]]e noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria, fiind montat și un sistem de acționare electromecanic controlat prin computer.<ref>[http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Patriarhia B.O.R. - Ansamblul patriarhal]</ref>[[Imagine:Clopotnita_Patriarhie.jpg|right|thumb|280px|<center>Clopotnița</center>]][[Moaște]]le Sfântului [[Dimitrie cel Nou din Basarabi|Dimitrie cel Nou]], așezate într-o frumoasă raclă de argint, au fost aduse în catedrală din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul [[Grigorie de la Colțea|Grigorie al II-lea]] (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București, iar ziua sa de prăznuire, [[27 octombrie]], este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.

Biserica În dreapta [[pronaos]]ului se află mormintele [[Listă a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799 (sub mitropoliţii Filaret al II-lea şi Dositei Filitti), 1834-1839 (sub mitropolitul Grigorie al IV-lea „''Dascălul''”), 1850, 1886 şi 1932-1935 (sub Patriarhilor României|patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române]]: [[Miron Cristea|patriarhul Miron Cristea]](+1939), motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează în totalitate forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Ultimele lucrări de restaurare şi extindere au fost efectuate în 1960-1962 (iniţiate de [[Iustinian Marina|patriarhul Iustinian MarinaNicodim Munteanu]], proiectant fiind arh. Paul E. Miclescu(+1948), în anii 1989 şi 2000-2001 [[Iustin Moisescu]] (cu binecuvântarea +1986) și [[Teoctist (ArăpaşuArăpașu) al României|patriarhului TeoctistArăpașu]](+2007) şi în 2008. Mormântul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel Iustinian Marina]] (Ciobotea+1977), se află în alt loc (biserica ''Sfânta Treime'' a Mănăstirii Radu Vodă, care este și capelă a Seminarului Teologic Liceal Ortodox ''Mitropolitul Nifon'' din București) al României|Daniel]].

În prezent, biserica este compusă din La răsărit de altarul catedralei se află clopotnița ridicată de Sf. Voievod [[altar]] şi [[naosConstantin Brâncoveanu]]în 1698 și restaurată în 1956-1958, înscriind precum și coloana cu inscripții realizată în plan o forma treflatămemoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ştefan al II-lea (+1738), dintrale căror morminte s-un [[pronaos]] supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră de secţiune octogonală prevăzuteau aflat, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită şi poleiteinițial, iar în elevaţie prezintă patru turle prismaticeacest loc.

La exterior, faţadele bisericii sunt delimitate de jur împrejur în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. În pridvor, deasupra uşii de la intrareprezent, se află icoana praznicară cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pictată catedrala este integrată în 1665. Pictura murală actuală''Ansamblul patriarhal'', de factură neobizantinăcare cuprinde ''Catedrala patriarhală'', a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 ''Palatul Patriarhiei'' (suprapusă, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechifostul palat al Camerei Deputaților)și ''Reședința patriarhală''. Icoanele împărăteşti ale tâmplei au fost lucrate în email de Otilia Oteteleşanu între 1961-1964, în atelierele <ref>[[Patriarh|Patriarhieihttp://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal.html Ansamblul patriarhal]].</ref>

Biserica adăpostește moaștele SfCatedrala Patriarhală din București este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-m-A-18571. 01''.<ref name="LMI">[[Dimitrie cel Nou http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din Basarabi|Dimitrie BasarabovRomânia]] (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.accesat 11 octombrie 2012</ref>

 <div style==Surse==* [http"clear:both;"><//ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Patriarhal%C4%83_din_Bucure%C8%99ti ro.Wikipedia: Catedrala patriarhală din București]* [http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Ansamblul patriarhal - Catedrala patriarhală]div>

* [http://www.apmnir.ro/map.php Harta Monumentelor Istorice din BucureştiBucurești]* [http://www.basilica.ro/stiri/isf_imparai_constantin_i_elenai_ocrotitorii_catedralei_patriarhale_5187.html Sf. Împărați Constantin și Elena - ocrotitorii Catedralei Patriarhale], Agenția de știri ''Basilica'', accesat 2 august 2013* [http://ziarullumina.ro/documentar/catedrala-simbol-bisericii-ortodoxe-romane Catedrala-simbol a Bisericii Ortodoxe Române], 26 octombrie 2008, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/documentar/maica-tuturor-bisericilor-din-valahia-la-350-de-ani „Maica tuturor bisericilor din Valahia“, la 350 de ani], 21 mai 2008, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://www.crestinortodox.ro/religie/catedrala-patriarhala-fost-resfintita-69726.html Catedrala Patriarhală a fost resfințită], 31 octombrie 2008, ''CrestinOrtodox.ro''* [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/catedralele-ortodoxiei-romanesti-bucuresti Catedralele Ortodoxiei românești - București], 24 octombrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/reportaj/paraclisul-resedintei-patriarhale-sarbatoare Paraclisul Reședinței patriarhale în sărbătoare], 17 decembrie 2011, Diac. Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/reportaj/obiecte-de-cult-si-vesminte-noi-la-catedrala-patriarhala Obiecte de cult și veșminte noi la Catedrala patriarhală], 9 aprilie 2009, Diac. George Aniculoaie, ''Ziarul Lumina''

[[Categorie:Biserici ortodoxe din RomâniaBucurești|BucureştiCatedrala]]