Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Catedrala Mântuirii Neamului (București)

9.355 de octeți adăugați, 20 aprilie
m
Adăugare legătură
{{În cursActualitate}}
{{Infocaseta Biserică
| Nume =Catedrala Mântuirii Neamului
| Suprafaţă= 13.668,50 mp
| Înălţime = 120,00 m
| Site web =[httphttps://catedralaneamuluicatedrala-nationala.ro/index.php www.catedralaneamuluicatedrala-nationala.ro]
|}}'''Catedrala Mântuirii Neamului''' (sau '''Catedrala Națională''') este o [[Biserică#Biserica – locaș de rugăciune|biserică]] aflată încă în construcție, situată în București, pe vechiul Deal al Arsenalului (Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, Sectorul 5). Va fi cea mai mare biserică ortodoxă din România (ca dimensiuni) și va deveni [[Catedrală|catedrala]] [[patriarh]]ală a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].
==Istoric==
Ideea înălțării unei catedrale naționale, pe măsura stadiului de dezvoltare la care ajunsese România, a apărut după [[Preoții ortodocși români și războiul de independență|Războiul de Independență ]] (1877-1878), mai precis după proclamarea Regatului României (1881). La inițiativa regelui Carol I, în anul 1884 Adunarea Deputaților și Senatul României au votat Legea nr. 1750, pentru construirea „Bisericii Catedrale din București”, promulgată de rege la [[5 iunie]] 1884. În acest scop, prin lege, se prevăzuse de la bugetul statului suma de 5.000.000 de lei (aur).<ref>''Monitorul Oficial'', nr. 49, 6/18 iunie 1884</ref> Această inițiativă a avut o largă susținere publică la acea vreme, printre primii intelectuali români care au susținut ideea construirii în București a unei catedrale a „Mântuirii Neamului”, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență numărându-se Mihai Eminescu și Ioan Slavici.<ref>Nicolae Șt. Noica, ''Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal'', Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51. ISBN: 606-8141-57-2</ref> Lucrările de construire nu au putut însă începe. Ideea a fost reluată în anii de după Războiul de Reîntregire (1916-1919), fiind susținută de patriarhul [[Miron Cristea]]. Au apărut și primele proiecte ale arhitecților perioadei (cel mai cunoscut fiind cel al lui Petre Antonescu).<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/catedrala-mantuirii-neamului-proiectul-unui-simbol-national-anii-interb Ion Cătălin, ''Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul unui simbol național în anii interbelici''], 23 noiembrie 2011, ''Historia.ro''</ref> O amplă dezbatere, la care au participat oameni de cultură, profesori universitari, arhitecți, ingineri și specialiști în probleme de urbanism, a fost prilejuită de stabilirea locului de amplasare al viitoarei catedrale. În final a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, spre Piața Unirii, care nu presupunea exproprieri importante. [[Miron Cristea|Patriarhul Miron Cristea]] spunea că „''pentru mine se mai adaugă un alt factor important în alegerea locului... strămoșii noștri au destinat și dat Dealului Mitropoliei noastre, acum devenit „Dealul Patriarhiei”, și celor din preajma lui, un caracter bisericesc creștin''”.<ref name=istoric>[http://catedralaneamului.ro/index.php/istoric ''Istoric: Pași spre împlinirea unui ideal''], ''catedralaneamului.ro'', accesat la 29 noiembrie 2018</ref> Apoi, conform datinii, s-a trecut la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929, și la marcarea acestuia prin ridicarea unei troițe. La slujba de sfințire au participat membrii regenței și ai guvernului, reprezentanții clerului, ai armatei și o mare mulțime de credincioși. Din păcate, lucrările efective s-au oprit din cauza crizei economice, apoi a izbucnirii celui de-al doilea război mondial, după aceea urmând deceniile întunecate ale comunismului.<ref name=istoric/>
După 1990, proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost readus în conștiința publică de către PF Patriarh [[Teoctist (Arăpașu)|Teoctist]].Astfel, la 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea [[Autocefalie]]i și a înființării [[Patriarhia Română|Patriarhiei Române]], PF Teoctist a lansat un apel conducătorilor politici ai țării, clerului și tuturor credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului.După îndelungi discuții, guvernul României face un pas concret în anul 1998, propunând amplasarea Catedralei în Piața Unirii, în locul pe care-l sfințise și Patriarhul Miron Cristea, Hotărârea de Guvern nr.38/1999 fiind publicată în Monitorul Oficial la 25 ianuarie 1999. După zece zile, la 5 februarie 1999, la ora 12.00, în prezenţa membrilor [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]], a președintelui României, a primului ministru și a altor reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai vieții culturale și publice românești, a numeroși preoți și mireni, PF Teoctist a sfințit locul din Piața Unirii și a ridicat o cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. Din nefericire, numeroasele dificultăți tehnice pe care le ridica acest amplasament, dificultăți cauzate de numeroasele construcții și amenajări care avuseseră loc între timp (cele două magistrale de metrou, canalizarea cursului Dâmboviței etc.), au făcut ca să se renunțe la amplasamentul din Piața Unirii. După o etapă în care au fost propuse alte amplasamente (pe axul Bulevardului Unirii la intersecția străzilor Mircea Vodă și Nerva Traian, în anul 2001, apoi în Parcul Carol, pe platoul ocupat de fostul Monument al Eroilor Comuniști, în 2003), în 2005 Primăria Generală a Municipiului București a propus Patriarhiei Române „ca cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea Catedralei: „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de Urgență nr. 19 / 17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, iar Camera Deputaților a predat, prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul de 11 hectare către Patriarhia Română.<ref name=istoric/>
Pe [[29 noiembrie]] 2007, PF Patriarh [[Daniel (Ciobotea)|Daniel]] a pus piatra de temelie a noului sfânt lăcaș.<ref name="crestinortodox.ro_2013-09-08">[http://www.crestinortodox.ro/reportaj/prea-fericitul-patriarh-daniel-pus-piatra-temelie-catedrala-patriarhala-72401.html Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la Catedrala Patriarhala], 29 noiembrie 2007, Dorina Zdroba, ''CrestinOrtodox.ro'', accesat la 2 decembrie 2018</ref>
Pe La [[29 25 noiembrie]] 20072018 a avut loc [[Târnosire|sfințirea]] Catedralei Mântuirii Neamului, PF Patriarh [[Slujbă|slujba]] fiind oficiată de [[Daniel a pus piatra (Ciobotea)|Patriarhul Daniel al României]] și de temelie a noului sfânt lăcaș[[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Patriarhul Ecumenic Bartolomeu]].<ref name="crestinortodoxsfintirea>[http://basilica.ro_2013ro/foto-sfintirea-09catedralei-08"nationale-in-anul-centenar/ Raluca Ene, ''Sfințirea Catedralei Naționale în Anul Centenar''], 25 noiembrie 2018, ''Basilica.ro''</ref> Se preconizează ca lucrările de construcție și amenajare a catedralei să fie finalizate până în anul 2021.<ref>[http://www.crestinortodoxbasilica.ro/reportaj/preaeveniment-istoric-patriarhul-fericitulecumenic-patriarhsi-danielpatriarhul-pusromaniei-piatraau-temeliesfintit-catedrala-patriarhalamantuirii-72401.html Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la neamului/ Gheorghe Anghel, ''Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit Catedrala PatriarhalaMântuirii Neamului''], 29 25 noiembrie 2007, Dorina Zdroba2018, ''CrestinOrtodoxBasilica.ro'', accesat la 2 decembrie 2018</ref>
La ===Etapele construirii catedralei===[[25 noiembrie]] 2018 a avut loc [[TârnosireFișier:Macheta_catedralei - cropped.jpg|thumb|sfințirea]] Catedralei Mântuirii Neamului, [[Slujbă250px|slujba]] fiind oficiată de [[Daniel Macheta catedralei (Cioboteala scara 1:100)|Patriarhul Daniel al României]] și După definitivarea noului amplasament al lăcașului de cult, [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Patriarhul Ecumenic BartolomeuBiserica Ortodoxă Română]]a organizat un concurs pentru alegerea proiectantului general al catedralei.<ref>[http://basilica.ro/foto-sfintirea-catedralei-nationale-in-anul-centenar/ Raluca Ene, Concursul a fost câștigat (3 iulie 2010) de firma ''Sfințirea Catedralei Naționale în Anul CentenarVanel Exim'']din Bacău (care a construit, 25 noiembrie 2018printre altele, ''BasilicaCatedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău).ro''</ref> Se preconizează ca lucrările Proiectul câștigător avea o valoare totală a devizului de construcție și amenajare execuție a catedralei să fie finalizate până în anul 2021de circa 100 de milioane de euro.<ref>[http://basilicawww.gandul.roinfo/news/evenimento-istoricfirma-patriarhuldin-ecumenicbacau-siva-patriarhulconstrui-romanieicatedrala-aumantuirii-sfintitneamului-catedralala-pretul-rezonabil-de-100-de-milioane-de-mantuiriieuro-neamului/ Gheorghe Anghel6480041?p=1 Diana Marcu, ''Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit O firmă din Bacău va construi Catedrala Mântuirii Neamului''la „prețul rezonabil” de 100 de milioane de euro], 25 noiembrie 20182 iulie 2010, ''BasilicaGândul.roinfo''</ref>
Conform proiectului, ansamblul Catedralei se întinde pe 11 hectare pe terenul amplasat în apropiere de Palatul Parlamentului, la vest de acesta. Înălțimea totală a catedralei va fi de 120 de metri, clădirea având 120 m lungime, 70 m lățime. Suprafața construită la sol este de 13.668 metri pătrați, suprafața desfășurată construită totală este de 52.530 metri pătrați, iar suprafața utilă totală este de aproape 36.900 metri pătrați. Această construcție are o structură de beton armat, cu ziduri de cărămidă, și va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter. Dimensiunile foarte mari vor permite ca în interiorul catedralei să poată intra circa 5.000 de credincioși.<ref name=datele>[http://www.catedralaneamului.ro/index.php/construim-catedrala/o-catedrala-pentru-capitala-date-corecte-si-semnificative Caracteristicile și descrierea Catedralei Naționale], accesat la 26 aprilie 2020</ref>
Calendarul lucrărilor de construcție a fost respectat aproape în totalitate<ref name===Etapele construirii datele/>:* noiembrie 2017 - finalizarea lucrărilor de zidire la nava principală și balcoanele interioare până la cota +45,00 m;* aprilie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 m;* iunie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla [[clopotniță]], cota +75,50 m;* iulie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri;* septembrie 2018 - structura metalică a acoperișului şi realizarea învelitorii acestuia;* noiembrie 2018 - finalizarea [[Catapeteasmă|catapetesmei]] și [[sfințire]]a [[altar]]ului noii Catedrale Naționale;* 2019-2024 - finalizarea învelitorilor turlelor și pictarea integrală a catedralei===(inclusiv mozaicurile).
==Arhitectura==
[[Fișier:People's_Salvation_Cathedral.jpg|thumb|300px|[[Catapeteasmă|Catapeteasma]] catedralei]]
Arhitectura Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldovenești, pridvoare brâncovenești și turnuri zvelte transilvănene), tradiții bizantine, dar și elemente de monumentalitate ca ale unor catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în vestul Europei.<ref name=car>[http://www.catedralaneamului.ro/index.php/construim-catedrala/o-catedrala-pentru-capitala-date-corecte-si-semnificative Descrierea Catedralei Naționale], accesat la 31 ianuarie 2019</ref>
 
Clădirea catedralei, cu o lungime de 126,10 de metri și o lățime de 67,70 metri, va avea o înălţime de 120,00 metri de la sol până la baza crucii de pe turla principală. Principalele spații liturgice sunt dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de apus prin intermediul unui [[pridvor]] cu arcade, apoi [[exonartex]]ul, [[pronaos]]ul, [[naos]]ul și [[altar]]ul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și de sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar deasupra naosului se înalță turla principală a bisericii (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se înalță [[Clopotniță|turla clopotniță]]. La nivelele superioare ale pronaosului și naosului sunt amplasate galerii (balcoane) laterale interioare.<ref name=car/>
 
La nivelele inferioare ale catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un [[paraclis]] pentru program liturgic de [[mănăstire]] zilnic, Muzeul creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, un magazin pentru cărți și obiecte bisericești, iar în exterior vor fi amenajate spații pentru parcare subterană. Circulația pe verticală în interiorul catedralei se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare și superioare ale catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.<ref name=car/>
 
== Sfințirea altarului catedralei ==
[[Fișier:Act de sfintire.jpg|thumb|200px|Actul de sfințire a catedralei]]
[[Târnosire|Sfințirea]] [[altar]]ului Catedralei Mântuirii Neamului a avut loc la [[25 noiembrie]] 2018, slujba fiind oficiată de [[Daniel (Ciobotea)|Patriarhul Daniel al României]] și de [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Patriarhul Ecumenic Bartolomeu]] împreună cu un numeros sobor de [[episcop]]i și [[Preot|preoți]].<ref name=sfintirea/>
 
La acest eveniment s-a înregistrat o prezență notabilă: circa 45.000 persoane venite din București și din toată țara au asistat la ceremonia de sfințire și la Sfânta Liturghie. Zilele Sfințirii Catedralei (25-30 noiembrie 2018) au fost prelungite până duminică 2 decembrie 2018, pentru a răspunde interesului românilor de a vizita și de a se închina în altarul nou sfințit al Catedralei ce reprezintă și o încununare a Centenarului Marii Uniri. În total, în aceste zile, peste 150.000 de români au venit din toată țara și din diaspora pentru a vedea împlinit un ideal religios și național, închinându-se în altarul nou sfințit, unde se află și [[moaște]] ale [[Mucenic|martirilor]] români, precum și numele celor peste 350.000 de eroi recunoscuți ai neamului.<ref>[https://basilica.ro/peste-100-000-romani-au-vizitat-catedrala-sfintita-la-100-ani-de-la-marea-unire/ Sorin Ionițe, ''Peste 100.000 români au vizitat Catedrala sfințită la 100 ani de la Marea Unire''], 4 decembrie 2018, ''Basilica.ro''</ref><ref>[https://basilica.ro/situatia-pelerinilor-care-au-participat-organizat-la-sfintirea-catedralei-nationale/ Sorin Ionițe, ''Situația pelerinilor care au participat organizat la Sfințirea Catedralei Naționale''], 15 aprilie 2019, ''Basilica.ro''</ref>
==Note bibliografice==
<referencessmall>{{reflist|2}}</small>
==Legături externe==
* [http://www.catedralaneamului.ro/ Biserica Ortodoxă Română - Patriarhia: Catedrala Mântuirii Neamului]
[[Categorie:Biserici din București]]
2.128 de modificări